Film și artă culinară în jurul unui Divan

     "Aa, vă duceți la Cetate...bineînțeles, la trai neneacă, nu-i așa, cu mâncăruri pe cinste, cu vinul lui Dinescu" etc. Am auzit astea de mai multe ori, spuse când în glumă, când în serios. Mai rar am fost întrebată ce filme am văzut pe acolo, ce-am mai dres, ce-am mai făcut, în afară de înfruptarea din mâncărurile gătite cu știință veche și dichis mai nou. Într-un fel, nu e de mirare. Într-o piață în care nu se găsește loc pentru cinematografiile neoccidentale și nonamericane, decât cu prilejuri aniversare, conjuncturale, o zonă cum este cea a Balcanilor se instalează în centrul atenției mai mult prin tulburările politice. Divanul degustătorilor de film și artă culinară, botezat ca atare, nici nu se putea altfel, de Mircea Dinescu, a cărui Fundație pentru poezie a avut această inițiativă cu șase ani în urmă, tocmai asta urmărește: o mai bună cunoaștere a unor cinematografii vecine, cu care, din păcate, ne întâlnim pe sărite, când dă Dumnezeu. M-am întristat când o tânără ziaristă, după ce a văzut remarcabilul Turneul, de Goran Markovici m-a întrebat cine sunt actorii cărora le este dedicat filmul: sârbii Olivera și Rade Markovici (părinții cineastului). Nu auzise de Lady Macbeth din Siberia al lui Wajda, cu Olivera Markovici, de Rade Markovici din tulburătorul Hoțul de piersici al lui Vulo Radev, de mult intrate în Cinematecile lumii. Pentru a readuce în prezent astfel de creații și a le conecta la contemporaneitate, Divanul organizează, începând de acum trei ani, nu fără mari eforturi, un simpozion tematic, o masă rotundă în jurul căreia au fost invitați critici, istorici de film, universitari străini și români, fiecare susținând o comunicare aplicată, țintită pe o temă inspirat aleasă de colegul  nostru Marian Țuțui, directorul artistic al festivalului, titulatură oficială care nu are cum să spună totul: excelent cunoscător al cinematografiilor și culturii balcanice, el este sufletul întâlnirilor de la malul Dunării. Nu cunosc alte asemenea colocvii ale festivalurilor noastre cu ștaif, cu excepția celor de acum câțiva ani, inițiate de Asociația criticilor, Romania on the Movie Map. Ceea ce se discută, în fiecare an, rămâne și într-o carte, publicată în engleză și în română. Prima a fost Evadarea din Balcani. Cea de a doua, rod al colocviului de anul trecut, în jurul temei Eroi și antieroi a fost lansată acum. Mi-a făcut plăcere să prezint acest volum, un mănunchi de puncte de vedere având soliditatea argumentelor istorice și farmecul expresivității, doar Balcanii sunt un adevărat spațiu mitologic al unor astfel personaje. Am fost impresionată de cunoașterea profundă și nuanțată a cinematografului românesc de către colegii noștri din străinătate. Abbie Saunders (Anglia) a insistat asupra similitudinilor dintre Neorealismul italian și Noul cinema românesc, paradigmatică fiind apropierea dintre Umberto D. al lui De Sica și Moartea domnului Lăzarescu (Cristi Puiu). Anna Grgici, Nevena Dakovici și Alexandra Milovanovici au analizat, împreună cu Dana Duma, teritoriile străbătute de antieroi, de personajele - oameni obișnuiți în filmele contemporane. Angelo Mitchievici și Marian Țuțui au fixat Insuportabila lejeritate a eroului și, respectiv, galeria Aristocraților și a ticăloșilor balcanici în filmul occidental. Cum Femeia nu putea să lipsească din acest peisaj, Lydia Papadimitriou ne-a familiarizat cu numele a două eroine legendare din istoria Greciei, Bubulina și Manto Mavrogenous. Toate comunicările pot fi citite în volumul Eroi și antieroi balcanici apărut în editura Fundația culturală Est-Vest. În actuala ediție, cel de al treilea seminar a fost dedicat temei Drumuri și răspântii în filmul balcanic. Moderatoarea din acest an, dinamica Lydia Papadimitriou de la Universitatea din Liverpool, ne-a stârnit cu întrebări, precizări menite să accentueze intențiile participanților. Ne-au fost propuse, printre altele: Drumuri și răspântii în filmele lui Mircea Daneliuc (Marilena Ilieșiu), Călătoria eroinei în căutarea identității (Dana Duma), Trenurile lui Lucian Pintilie (Andrei Șendrea), Pe cărarea filmului balcanic (Nevena Dakovici și Alexandra Milovanovici), Imaginarul râului (Anna Grgici). Dimineața - discuții, în timp ce alții vedeau filme. După-amiezile și serile - cele două ecrane, unul în sala fostă gară fluvială și altul în aer liber, în Valea cinematografică, ne așteptau pe toți. Scurtmetraje peste scurtmetraje, documentare din Balcani, mult aplaudate fiind Poveşti despre mâncare și suflet (Tonislav Hristov, Finlanda-Bulgaria),  Pădurea lui Sinisa Dragin, Aliyah Dada (Oana Giurgiu), Ela, Panda și Madame, de Andrei Răutu, Nu există-n  lumea asta (Andreea Vălean) ultimele patru în prezența autorilor. Din păcate, oaspetele de onoare, cunoscutul cineast grec Pantelis Voulgaris nu a putut fi printre noi, în serile în care am avut prilejul să-i vedem filmele Mica Anglie (2013) și Miresele (2004). O seară a emoțiilor a fost revederea cu Dan Nuțu și George Mihăiță, care au onorat proiecția, după patruzeci de ani, a filmului lui Andrei Blaier Ilustrate cu flori de câmp. În loc de comentariu- doar un titlu de film: Ce tineri erau(m)!