“Constantin Brâncoveanu - puterea visului”, un documentar de referință

     Spre sfârșitul anului trecut, regizorul Șerban Creangă obținea, la Roma, premiul I pentru filmul său Constantin Brâncoveanu – puterea visului, la o competiție cinematografică importantă găzduită de Cetatea Eternă.
     Dintre marii domnitori ai țărilor românești, doar câțiva au reprezentat o sursă de inspirație pentru cineaști, mai ales în domeniul ficțiunii, unde rigorile adevărului istoric au fost eludate deseori cu bună știință pentru ca „epopeea națională” să rimeze perfect cu ideologia național-comunistă. Dintre domnitorii cu adevărat importanți, unul a fost ocolit, și anume domnul – martir Constantin Brâncoveanu. Regizorul Șerban Creangă realizează prin filmul său un necesar act de reconstituire și restituire în imagini a epocii brâncovenești, considerată pe drept cuvânt o strălucită perioadă de înflorire a civilizației românești.
     Credința, cultura și libertatea sunt cele trei axe ale filmului lui Șerban Creangă, autor interesat de puterea de convingere a documentului și a ctitoriilor prezente și astăzi în spațiul istoric românesc. De la frescele de la Horezu la detaliile arhitectonice de o încă neegalată frumusețe de la Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia, de la detaliile manuscriselor și ale vestimentației epocii se configurează „monarhia culturală”, o etapă de aliniere la valorile culturii occidentale, cu semnificative elemente originale, cu contribuții inedite greu de respins. Ridicarea țării pe temelii trainice într-un moment de regres al Imperiului Otoman, dar încă puternic și amenințător, rămâne rodul priceperii și al chibzuinței cu care domnitorul muntean, un bun administrator, și-a onorat titlul de principe.
     Cele mai frumoase mărturii ale epocii rămân monumentele bisericești, mânăstirile ctitorite de domnitorul – martir, zugrăvite de celebri artiști ai vremii ca Pârvu Mutu sau Constantinos.
     Cineastul subliniază originalitatea noilor forme iscate de civilizația brâncovenească, ineditul atributelor fundamentale, biruința scrisului în limba română. Nu este uitată nici politica domnitorului, ilustrată de fragmente din bogata corespondență dusă cu cancelariile Europei.
     Din păcate, și asta nu este o vină a cineastului, nu s-a putut filma peste hotare, acolo unde ecourile ctitoriilor de cultură și civilizație brâncovenească s-au făcut resimțite.
     Evocarea martiriului domnitorului muntean, pildă de eroism și credință, rămâne pagina de final a evocări inspirate a unui personaj – cheie al istoriei și devenirii românești în ultimele trei secole.
     Cu un comentariu perfect aplicat subiectului, fără tonuri didacticiste, dar care respiră aerul tonic al unei necesare pilde, cu o imagine atentă la detalii, spectaculoasă în angulație și raccourci-uri (imaginea este semnată de George Motoacă), cu un comentariu muzical discret, filmul lui Șerban Creangă (la scenariu a colaborat și istoricul Adrian Leonte) se distinge prin actualitatea lui, prin pertinența forței sale educative.
     Sperăm ca acest film să nu fie ocolit de canalele de televiziune (de stat sau particulare), ținând cont de faptul că difuzarea pe ecrane a unui documentar a devenit în ultimul deceniu o pură ficțiune.