«O operă remarcabilă, mai ales sub raportul căutărilor stilistice, ne vine din România.
Setea de aur (titlul în versiunea italiană al filmului
Duhul aurului n.n) e inspirat din două povestiri de Ion Agârbiceanu, transpuse, separat, pe ecran, de Mircea Veroiu și Dan Pița (autori cunoscuți și apreciați încă cu doi ani în urmă, la Sanremo, pentru
Nunta de piatră). Filmul nu are legături cu realitatea actuală, ci-și împlântă rădăcinile în realitățile de la începutul secolului 20, dintr-un orășel transilvănean. Cele doua narațiuni cinematografice vorbesc — și prin acompaniamentul unor melancolice balade — despre același tragic destin, al celor ce se lasă subjugați de mirajul aurului. Mai cu seamă prima povestire, despre un «braconier» al aurului, impresionează prin imagini hieratice de o mare frumusețe plastică.» (
Leonardo Autera, Corriere della sera nr. 66/75)
«...
Duhul aurului, opera cineaștilor români Dan Pița și Mircea Veroiu (autori ai foarte valorosului film
Nunta de piatră) analizează cu măiestrie și o mare știință a evocării lumea apusă, descrisă în povestirile scriitorului Ion Agârbiceanu.
Filmul, lucrat într-un alb-negru echilibrat, grav și măsurat, înfățișează universul de piatră, mocnind de drame, al unei comunități care-și întemeiază rațiunea de a fi pe unica sete a aurului... Dincolo de semnificațiile imediate, filmul reușește ― demonstrând din partea autorilor un acut simț al analizei psihologice ca și un remarcabil dar de a «vizualiza» — să transmită, folosind semne și simboluri, sentimentele unei umanități sfâșiate de contradicțiile dintre impulsurile primordiale și aspirația către o moralitate și demnitate mai înaltă.» (
Sauro Borelli, Unità, martie 1975)
