Pledoarie pentru a opta artă

     Expoziţia „Imaginea în filmul de animaţie”
     Găzduită de galeria «Galateea», expoziţia intitulată «I­maginea în filmul de anima­ţie» prilejuieşte întâlnirea ci­nefililor cu ipostaze insolite ale artei a opta. Organizatorii nu au urmărit numai eviden­ţierea calităţilor plastice ale producţiilor cinematografice semnate «Animafilm», ci şi familiarizarea cu universul lor specific. Expunând decoruri, fotograme, mărite, pă­puşi sau tipaje, realizatorii au încercat să ilustreze bogăţia de mijloace a genului. Desenul, plastilina, sârma, cartoanele de­cupate sau obiectele banale sunt numai câteva dintre materialele pe care filmul de animaţie românesc le utilizează, încercând să le acorde o cât mai modernă expresivitate. Meritul acestei expoziţii este că nu şi-a concentrat eforturile înspre sublinierea me­ritelor unui realizator anume, ci în direcţia unei convingătoare pledoarii pentru impor­tanţa genului.
     Confirmând o dată în plus calităţile plas­tice ale animaţiei noastre, lucrările ilustrea­ză diversitatea stilistică şi modernitatea mijloacelor folosite de realizatorii noştri. Desenul esenţializat şi hieratic al lui lon Truică sau linia stilizată şi cromatica tandră din planşele lui Laurenţiu Sîrbu se înveci­nează cu formele grotesc caricaturale ale imaginilor semnate de Ştefan Anastasiu, demonstrând nu numai bogăţia formelor, şi un înalt profesionalism. Componentă importantă a filmului de desen animat, de­corul are şi el creatori de remarcabil rafi­nament, reprezentaţi în expoziţie de Lumi­niţa Cazacu, Genoveva Georgescu, Doina Botez. Încercănd să evidenţieze rolul miş­cării, organizatorii alătură şi desene în succesiune narativă, familiarizând privitorul cu munca trudnică a realizatorilor. Cel mai impresionant în acest sens este setul de imagini din filmul Nodul gordian, ce urmăreşte metamorfozele de expresie ale unui chip. Interesante sunt şi exponatele aşa-numitului gen «de obiecte animate», dintre care se reţin figurile din plastilină şi sârmă ale lui Mihai Bădică şi păpuşile Lianei Petruţiu. Deşi restrâns, spaţiul acestei ex­poziţii reuşeşte să sintetizeze preocupările animaţiei româneşti, confirmând încrede­rea în forţele realizatorilor ei.