Săptămâna trecută aveam premiera filmului O noapte furtunoasă, (1943, r. Jean Georgescu), unul dintre cele mai ambițioase proiecte cinematografice premergătoare dezvoltării industriei de film în România socialistă.
Astăzi, în continuarea seriei de premiere Cinepub Universal, vă propunem De ce trag clopotele, Mitică? (1981, r. Lucian Pintilie) o altă adaptare de renume după Caragiale în film. Un exemplu grăitor pentru evoluția perspectivei asupra operei dramaturgului român și a opticii abordării comediei autohtone în general. |
|
La baza lui
De ce trag clopotele… stă piesa D’ale carnavalului a lui Caragiale, publicată în 1885, primită cu ofensă la vremea respectivă datorită pretinsei imoralități pe care o prezintă și a universului său ficțional, anume inima unei mahalale bucureștene.
Caraghioșenia personajelor, botezate corespunzător cu diverse apelative înjositoare precum „Crăcănel”, dar și tendința acestora de a acționa fără mare cuget, au contribuit cu siguranță la lezarea opiniei publice timpurii. Piesa prezintă intriga amoroasă produsă în urma descoperirii unei scrisori scandaloase. Pampon (
Victor Rebengiuc), soțul vătămat, se duce în căutarea lui Nae (
Gheorghe Dinică), posibilul amant, și se întâlnește în frizeria acestuia cu Mița (
Mariana Mihuț), și ea la rândul ei amanta aceluiași suspect. Tocmai din această încurcătură mocirloasă trage Pintilie seva pentru o comedie anti-slapstick monumentală, care pompează excese pentru a inunda publicul cu esența unei măscăreli copleșitoare, anarhice, profund umane.
Filmul pare compus din secvențe dictate de spațiu. Fiecare locație aleasă este explorată exhaustiv, creându-se labirinturi prin care mușterii să se alerge până la epuizare, să se ascundă de pericole iminente sau să planifice mai departe farse. În ciuda narațiunii sale haotice,
De ce trag clopotele… are sens într-un mod în care multe filme narative convenționale de la vremea respectivă (și nu numai) nu pot avea. Mai mult decât atât, secvențele de carnaval sunt de o asemenea forță încât ar putea concura cu orice party reprezentat în film până azi și să rămână în picioare. Pintilie crează aici o lume perfect coerentă, în care comedia jenant-hazardată e motivată de procesele interne ale fiecăruia, de dramele lor individuale.
Dacă supraîncărcarea lui
De ce trag… cu vârtejul său de neoprit îl face pe alocuri inaccesibil, asta e numai mărturia unui avânt vecin cu mania pornit de și dinspre Pintilie. Un film electrizant, al cărui cusur rezidă până spre final în incapacitatea sa de a încetini, de a sucomba liniștii. (Emil Vasilache,
cinepub.ro)
Proiectul CINEPUB UNIVERSAL este sprijinit de Centrul Național al Cinematografiei. Mulțumiri speciale se cuvin adresate și Uniunii Cineaștilor din România și Arhivei Naționale de Film.
