Inspirat de nuvela „Treizeci şi opt cu doi” semnată de
Ion Băieşu, filmul
Mere roşii realizat de
Alexandru Tatos descoperă cu acurateţă o zonă destul de rară în universul filmului românesc: lumea medicală.
Un tânăr chirurg, talentat, cinstit, intransigent şi modest luptă fără să se cruţe pentru fiecare şansă în salvarea bolnavilor săi. El este opus, şi faptul nu se datoreşte intenţiilor didacticiste, unui medic, a cărui experienţă a fost treptat acoperită de orgoliu, arivism şi intoleranţă la omenie. Numai două zile din viaţa celor doi, petrecută într-un anonim spital provincial, declanşează o pasionantă dezbatere despre profunda şi generoasa etică medicală, despre adevărul creator şi minciuna distructivă, despre cinste şi demnitate despre solidaritatea profesională, dragostea pentru muncă şi dragoste, pur şi simplu. Dimensiunile acestei dezbateri refuză spectaculosul gratuit, în limitele unui fapt divers, suficient de elocvent pentru a intra pe teritoriul demonstraţiei, cu orice preţ, moralizatoare.
Mircea Diaconu interpretează cu sensibilitate şi căldură un rol parcă anume scris pentru personalitatea sa artistică. Munca aflată sub nobilul semn al dăruirii totale, munca anonimă a medicului pornit să înfrunte, nu numai maladiile necruţătoare, ci şi defectul sufletesc, anomalia morală a semenilor săi situează personajul lui Mircea Diaconu în galeria tipurilor de atitudine, care conving fără false patetisme Şi fără afirmaţii convenţionale. Ion Cojar, în replică, a construit, la rândul său, personajul doctorului Mitroi, fără acea rigiditate des întâlnită printre „negativii” ecranului românesc. Dintre personajele secundare, mai puţin reliefate, se disting, totuşi, câteva, datorită experienţei şi talentului unor actori ca:
Ernest Maftei,
Florin Zamfirescu,
Carmen Galin, Angela Stoenescu.
Optând pentru o realitate deloc înfrumuseţată de decoruri sofisticate Alexandru Tatos păstrează acea doză de autenticitate necesară unei naraţiuni, ale cărei principale calităţi sunt simplitatea şi fluenţa. În această reuşită l-au secundat cu talent şi eficienţă o excelentă echipă
Florin Mihăilescu — imagine, Vittorio Holtier — decoruri,
Cornel Ţăranu — muzică, Gabriela Lăzărescu — costume.
Dacă pe parcursul filmului se mai fac resimţite unele scăderi de ritm, câteva inconsecvenţe de racord, o anumită supralicitare a anecdotei iniţiale, cu intenţii insuficient finalizate, ansamblul trădează experienţa unui profesionist bine familiarizat cu regula jocului marelui ecran. (A. Tatos a mai colaborat la realizarea a 6 episoade ale unui serial pentru televiziune). Dacă încrederea producătorilor va rămâne la aceeaşi temperatură sperăm că valoarea debutului va fi confirmată şi cu prilejul viitoarelor premiere.
