Așa cum indică și numele festivalului, lumea este una singură pentru toți, dar diferențele de venit, de educație, de cultură sau de mentalitate ne pot uneori da impresia, când îi privim pe ceilalți, că luăm contact cu o realitate paralelă cu a noastră. Pentru a media această întâlnire, majoritatea proiecțiilor din ediția a treisprezecea, care se va desfășura între 20 și 29 martie, vor fi urmate de tradiționalele discuții cu cineaștii și cu specialiști care activează în domeniile discutate în filmele respective, dar și de evenimente de amploare menite să
deschidă perspective și să inspire idei care să rămână în mințile spectatorilor mult după terminarea festivalului.
Ediția de anul acesta se va deosebi de cele precedente prin accentul deosebit care va cădea pe rolul pe care îl joacă genul documentar în reînnoirea limbajului cinematografic, în contextul în care imaginea nu mai este deloc percepută ca fiind reflecția obiectivă a realității. În acest punct de cotitură nu doar a filmului documentar, ci și a capacității de a informa și de a face auzită o părere echilibrată în epoca
fake news-urilor, apar în locuri neașteptate oaze de analiză, de expresie și de creație liberă. Seria de zece episoade
Le Village (
Satul), a cineastei franceze Claire Simon, surprinde, pe parcursul a mai multor ani, eforturile lui Jean-Marie Barbe și ale colegilor lui din Lussas, de a construi în acest minuscul sat din Franța un astfel de paradis dedicat filmului documentar. Inspirați de energia și de aspirațiile protagoniștilor, OWR își propune să amenajeze
un spațiu de discuție și de schimb de experiențe la UNATC. Timp de două zile întregi, joi, 26 martie, și vineri, 27 martie, din primele ore ale dimineții și până seara, la UNATC vor fi proiectate episoadele seriei
Le Village. La finalul vizionării, Claire Simon, Jean-Marie Barbe, invitați ai festivalului, profesori, doctoranzi, studenți și cinefili vor discuta despre viitorul filmului documentar și despre conceptul de universitate deschisă atât la absorbția de idei inovatoare, cât și de oameni provenind din medii sociale și culturale cât mai variate.
Aceeași preocupare se va afla și în centrul dezbaterii Kinedok din acest an, dar subiectul va fi mai restrâns și mai aplicat: va viza mai ales creșterea impactului proiecțiilor de filme documentare în comunitățile din întreaga țară. Se știe că România are o infrastructură cinematografică dezastruoasă, dar dincolo de această constatare trebuie căutate mijloace mai neconvenționale pentru a răspândi filmul dincolo de granițele celor câteva centre culturale ale țării. La discuție vor participa: Zuzana Rubešová, coordonatorul echipei KineDok de la Institute of Documentary Film din Cehia, Ondřej Kamenický, directorul Festivalului Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World Praga și Mehelli Modi, fondatorul companiei de distribuție Second Run, care promovează filmele unor cineaști clasici sau contemporani din întreaga lume, printre care se numără Apichatpong Weerasethakul, Miklós Jancsó, Pedro Costa, Kazuo Hara sau
Cristi Puiu.
Un exemplu de cinema inclusiv, care merge în întâmpinarea unor persoane care nu fac parte din păturile sociale cărora se adresează în general documentarul de artă este
Un film dramatique al lui Eric Baudelaire. Filmat pe parcursul a trei ani în sânul unei clase de elevi dintr-o școală din suburbiile Parisului, acesta oferă o perspectivă îmbucurătoare asupra beneficiilor autoreprezentării și ale educației cinematografice prin practică directă. Pe data de 25 martie va avea loc un
masterclass de montaj cu Éric Baudelaire, Claire Atherton (realizatoarea montajului) și David Pop (unul dintre copiii din film, de origine română). Vom încerca să aflăm, împreună cu invitații noștri, cum au făcut posibilă realizarea acestui proiect neobișnuit și de ce nu se întâmplă mai des ca cinemaul să fie o întreprindere colectivă în adevăratul sens al cuvântului.
Dar filmul nu este în toate circumstanțele un mediu în care expresia sinelui se poate manifesta liber. Dovadă stau filmele lui
Petre Sirin, dedicate artelor sau istoriei, și care nu lasă să filtreze nimic din experiența cineastului de a fi fost homosexual sub regimul comunist. Dacă problema discriminării minorităților sexuale capătă treptat vizibilitatea cuvenită, istoria respectivelor comunități și mai ales modul în care membrii lor au reușit să facă față dictaturii și asprelor sale pedepse rămân prea puțin cunoscute. Sâmbătă 28 martie, la Centru Ceh,
îl vom redescoperi pe artistul Sirin prin intermediul a două filme documentare realizate de acesta -
Cetatea Neamțului (1958) și
Letopisețul de Piatră al Dobrogei (1962) - și ulterior, alături de invitații noștri - Alexandru Lupescu (partenerul său de viață), Florin Buhuceanu (activist pentru drepturile omului) și istoricul de film
Bujor Rîpeanu - vom explora dimensiunea politică a vieții lui private, cât și momente ale istoriei și culturii gay în contrapunct cu represiunea polițienească încheiată abia la finele anului 2002.
După treizeci de ani de libertate și mai bine de un secol și jumătate de la desființarea robiei, o altă barieră a fost dărâmată: cei care și-au eliberat mintea de stigmata față de romi i-au depășit ca
pondere pe cei care încă nu îi acceptă ca egali în societate. Întreaga ediție din acest an a festivalului se va afla sub semnul acestei victorii. Pentru a o saluta, dar și pentru a analiza în ce fel se vor resimți efectele ei și care sunt următorii pași pentru ca evoluția să nu se oprească aici, vom organiza
sâmbătă 21 martie o dezbatere intitulată „Ce ne facem când reușim?”.
Rămânând la statistici, dar de data aceasta la unele îngrijorătoare, un sfert din femeile din România declară că au suferit violențe din partea partenerului, ceea ce ne face să ne întrebăm: De ce este violența împotriva femeii tolerată, ignorată și, uneori, chiar părintește promovată în țara noastră? Cum protejează statul român victimele violenței domestice și în ce fel ultimii 30 de ani au contribuit la formularea unei legislații care să le ajute să-și refacă viața? Vorbim despre toate acestea joi, pe 26 martie, la Pavilion 32, cu Giulia Crișan de la fundația ANAIS, cu Carolina Marin de la UNHCR și cu sociologul Oana Băluță, iar discuția va fi moderată de jurnalista Diana Oncioiu. Dezbaterea este organizată de Frontline Club, promotor al jurnalismului independent și punct de întâlnire între jurnaliștii români și reprezentanții societății civile dornici să dezbată pe marginea subiectelor aflate pe agenda publică la nivel național și internațional.
De acum înainte, toate biletele la proiecțiile individuale și toate tipurile de abonamente pot fi achiziționate de pe site-ul
Eventbook.
Detalii:
www.festival-oneworld.ro
