Revistă online editată de Uniunea Cineaștilor din România

Premiul pentru publicistică 2015 al Asociaţiei Criticilor de film



De două ori Francisc Munteanu


Ca regizor
După o lungă absență, Francisc Munteanu, intrați în producție cu...
― Cu «Spaima de la miezul nopții», scenariul lui Petre Sălcudeanu.
După prima mirare: o absență de un an jumătate de pe platouri, o a doua: filmați un scenariu care nu vă aparține. E prima, dată, îmi pare, că apelați la un alt scenarist.
― Prima a fost Dincolo de barieră, după «Domnișoara Nastasia» lui G.M. Zamfirescu.
Aveți convingerea reușitei acestei antreprize?
— Am convingerea necesității ei.
Când și unde e localizată acțiunea?
― În 1949-50, într-un sat din Ardeal, în perioada colectivizării. Satul e terorizat de o bandă condusă de fostul stăpân al moșiei expropriate. Un om e ucis, un comisar primește misiunea de a descoperi criminalii.
Un erou în genul popularului comisar Roman?
― Dimpotrivă, un anti-erou, gen Mircea Diaconu, să-i spunem, care-și folosește mai mult creierul decât pistolul. Rolul lui e mai restrâns decât în clasicul policier, dar e foarte important.
— Oricum, se desfășoară tot în cadrul unei acțiuni polițiste.
― Unei drame sociale, mai degrabă, cu o tentă de aventură. Există și o tipologie diferită de cea a genului polițist.
— În ce sens?
― Oamenii sunt mai domoli, mai așezați, țin mai mult de personalitatea lui Sălcudeanu, decât de cea a personajelor mele de până acum. lată avantajul de a face un film după alt text decât al meu: am asupra lui o viziune mai critică. Ăsta-i și motivul pentru care un scenariu recent scris de mine l-am încredințat lui Sergiu Nicolaescu.
Ca scenarist
— Despre ce scenariu e vorba?
— Unul din cele cinci prezentate Caselor de filme într-un an. Cel intitulat «Dacă toți copacii ar fi la fel».
Metafora din titlu...
— ...nu e absolut obligatorie în film. Locul central îI ocupă portretul directorului unei mari uzine metalurgice din provincie, dar despre el o să vă vorbească mai bine regizorul. Mă bucur că face acest film Sergiu Nicolaescu: e pe temperamentul lui dramatic, cu multe întorsături psihologice. Sper să mai colaborez cu el.
Tot în calitate de scenarist?
― De ce nu? E o profesie onorabilă!
Dar e al doilea scenariu de actualitate pe care îl încredințați unui alt regizor. De ce nu realizați și singur un film contemporan?
— Am realizat cândva unul: La vârsta dragostei. La o vârstă, e drept, mai jună. Pot să vă asigur însă că după «Spaima...» lui Petrică Sălcudeanu, am să fac negreșit și film de actualitate. Mulțumiți?
 
(Cinema nr. 5, mai 1975)


Galerie Foto

Cuvinte cheie: alice manoiu, francisc munteanu, interviu

Opinii: