Absolvent al Institutului de Construcţii Bucureşti (promoţia 1960) şi al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L.Caragiale" (promoţia 1968) – secţia Regie film.
În 1956 are loc o primă ciocnire a studentului Radu Gabrea (anul II, Institutul de Construcţii) cu regimul comunist: este arestat pentru intenţia de a participa, împreună cu alţi studenţi, la o manifestaţie de solidaritate cu Revoluţia din Ungaria.
După 9 luni de arest, este eliberat şi apoi readmis la Facultatea de Construcţii pe care a absolvit-o, devenind inginer în construcţii civile şi industriale. Câţiva ani mai târziu, se înscrie la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (IATC) din Bucureşti. Lungmetrajul său de debut,
Prea mic pentru un război atât de mare (1969), după un scenariu de
D.R. Popescu, este premiat la Festivalul de la Locarno în 1970 şi selecţionat la Quinzaine des réalisateurs, Cannes, în acelaşi an.
A doua ciocnire majoră cu regimul comunist are loc în 1974. Filmul său,
Dincolo de nisipuri (după un roman de
Fănuş Neagu) este oprit din ordinul personal al lui Nicolae Ceauşescu. Filmul a fost selectat la Quinzaine des réalisateurs, la Cannes, în acelaşi an. Cariera fiindu-i compromisă, regizorul Radu Gabrea se hotărăşte să emigreze în Germania, ţara de origine a mamei lui, în 1975. În cei 20 de ani petrecuţi aici, Gabrea realizează o serie de filme în limba germană, printre care şi
Un bărbat ca Eva, închinat cineastului Rainer Werner Fassbinder.
După Revoluţie se întoarce în România, unde regizează mai multe filme. În 2002, i se acordă Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de cavaler, din partea Peşedinţiei României, pentru ca în februarie 2011 să primească Ordinul „Crucea de Cavaler a Ordinului pentru Merite” al Republicii Federale Germania.
„Radu Gabrea este singurul regizor român de film care, după 1990, s-a reinventat, nu a rămas tributar propriei po(i)etici. Mobilitatea cu care abordează teme și genuri diferite denotă un regizor autentic, care nu abordează noul, ineditul ca pe o povară, ci ca pe o provocare" (
Ioan-Pavel Azap, FILM nr. 1/2015)