Istorii personale în colţuri

Ca orice oraş mare, Bucureştiul are o istorie fragmentată. Nu are o structură urbanistică, aşa că, privit pe google map, arată ca un păienjeniş cu două-trei străzi principale. Case boiereşti renovate lângă silozuri de sticlă, blocuri din perioada comunistă şi cartiere rezidenţiale înghesuite, cu case fără personalitate. Ies în evidenţă Casa Poporului şi monstrul de 22 de etaje de lângă Catedrala Sfântul Iosif. Nimic nu are legătură cu nimic.

Doar straturi de construcţii haotice, ajunse acolo din bunul plac al cuiva, nu din vreo viziune arhitecturală. Bucureştenii s-au obişnuit cu ritmul accelerat şi agresivitatea, şi-au construit un sistem de protecţie prin indiferenţă. Toată lumea circulă în viteză, fără să-şi încarce viaţa cu întâmplările din jur. Poate tocmai de aceea ideea de a alcătui un puzzle despre Bucureşti este interesantă.

Din specia documentarului, dar diferit ca abordare, face parte proiectul video Colţuri de Bucureşti, al regizorului şi scenaristului Vlad Trandafir. Diferit, pentru că, de la început, nota de subiectivitate e clară şi asumată. Colţuri de Bucureşti este o imagine destul de rotundă a marelui oraş, văzut prin oamenii lui şi povestile lor despre un loc. Vlad Trandafir se plasează în centrul poveştii, pune camera de filmat, face cadrul şi îi lasă pe ceilalţi să vorbească. Postura lui nu e tocmai obiectivă, pentru că povestitorii sunt aleşi de el, dintre prieteni sau cunoscuţi, actori, muzicieni, istorici. Nimeni nu spune o istorie fundamentată pe date, documente, ci fiecare mărturiseşte o poveste personală despre un colţ de Bucureşti. Amintiri, trăiri, voci.
Prin oamenii lui, Bucureştiul devine un oraş interesant, cu istorie sentimentală. Locuitori de câteva generaţii ai Capitalei sau nou-veniţi, toţi au ceva interesant de împărtăşit. Proiectul este în evoluţie, crescând cu câteva poveşti în fiecare lună.
Multe dintre istorisiri ar putea deveni punctul de plecare al unui scenariu de film, aşa că proiectul este un demers firesc pentru un cineast. Scenarist şi regizor, Vlad Trandafir este absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Luminy (2003, Marsilia, Franţa) şi al Facultăţii de Film de la UNATC „I.L.Caragiale” (2007). A scris şi regizat scurtmetrajele Datorie (2006, Premiul pentru cel mai bun film de ficţiune la Teheran), Sinopsis docu-dramă (2007, Premiul ProCinema ), Fabulosul destin al lui Toma Cuzin (2009, Marele Premiu la Best Film Festival) şi După-amiază în Drumul Taberei (2011). A regizat miniseria tv Profil, Poveste, Personaj, 2011, TVR Cultural. Este co-scenarist al lungmetrajului O lună în Thailanda, 2012, regizat de Paul Negoescu.
Colţuri de Bucureşti a fost inclus în proiectul Marseille – Provence 2013, având prima proiecţie internaţională la Muzeul de Artă Contemporană din Marsilia, în octombrie 2013, şi este susţinut de Institutul Cultural Român.