HUMAN-VIOLINS, un proiect VR regizat de Ioana Mischie

     În timpul Holocaustului, mulți evrei au avut voie să aleagă o singură posesie înainte de a fi aduși în lagărele de concentrare – și majoritatea și-au ales vioara, provenind din familii cu o infinită admirație pentru muzică. Conform scriitorului I.L. Peretz, “puteai recunoaște câți copii sunt într-o familie evreiască numărând viorile prinse de perete.” Ca recunoaștere a valorii lor, viorile care au supraviețuit au fost restaurate de către Amnon Weinstein sub umbrela creativă a Violins of Hope (Viorilor Speranței),  și oferite orchestrelor de top pentru a le aduce frumusețea la viață prin muzică.
     În 2018, Ioana Mischie, cineastă și artistă transmedia, pe atunci bursieră Fulbright în Statele Unite a interacționat pentru prima dată cu una din expozițiile organizate în cinstea viorilor restaurate, în Nashville. Experiența în sine a fost o “epifanie în urma căreia am conștientizat forța transformațională a muzicii. După pierderea tatălui meu, un arhi-îndrăgostit de muzica la vioară, mi-am dorit să spun pentru prima dată în VR o poveste inspirată de puterea acelor viori. Demersul creativ este mai degrabă unul noetic, poetic, terapeutic. Mi-am dorit să creez o gramatică imersivă unică în lume, astfel încât VR-ul artistic, să  poată deveni, asemeni muzicii clasice, un tezaur pentru următoarele decenii.”
     În 2021, când contextul pandemic a diminuat concertele-eveniment, inițiativei remarcabile a lui Weinstein i se alătură într-un mod inedit proiectul VR HUMAN-VIOLINS al Ioanei Mischie, într-o manifestare sensibilă de omagiere a rănilor profunde ale umanității, dar și într-o încercare de a ne reaminti că muzica și arta în genere au un rol vindecător în contexte cumplite și că aceste dimensiuni sunt, poate, singurele urme eterne ale unor amprente umane. Povestite în VR, durerea și întunericul unor momente cumplite devin puncte de start pentru vindecarea, creșterea și dezvoltarea generațiilor următoare.
     Experiența virtuală valorifică un gen audio-vizual nou inițiat în cadrul studiului doctoral transmedia al regizoarei și care vine cu o abordare inedită în cinematografie și XR (extended reality). Spre deosebire de genul sci-fi care bazează actul creativ pe evoluția accelerată a științei, “noe-fi imaginează viitoruri axate pe evoluția conștiinței umane, individuală sau colectivă”. În HUMAN-VIOLINS asistăm la formarea unei conștiințe artistice și contribuția la continuarea acesteia, conform creatoarei conceptului: “viorile devin punți umane, trans-temporale, trans-spațiale, devin acasă-uri eterne în care pot locui oameni din timpuri și spații diferite, devin o lupă îndreptată spre interior și spre exterior simultan. Nu doar vioara, ci fiecare obiect, privit prin filtrul potrivit, poate deveni o sursă de muzică sau de armonie tacită. Prin acest proiect ne dorim să captăm fărâmele de optimism care pot fi culese chiar și din cele mai sumbre scenarii. În special în context pandemic, avem nevoie mai mult ca oricând de a ne exersa privirea în direcții revelatoare.”
     În etapa dezvoltării, proiectul VR a fost primul proiect românesc selectat la prestigiosul program Biennale College Cinema VR, numărându-se printre cei trei finaliști internaționali. De curând, a fost selectat la Venice Gap Financing Market, fiind singurul proiect românesc participant, urmând să ajungă la începutul lunii decembrie la XR Stories - Torino Short Film Market ca unul dintre cele cinci proiecte internaționale. Parcursul internațional al proiectului plasează România în rândul țărilor producătoare de proiecte VR inovatoare, alături de SUA sau Franța și poate deschide noi orizonturi pentru creatorii digitali din Europa de Est, dat fiind faptul că echipa proiectului transparentizează metodologiile folosite în scopuri didactice în cadrul cursurilor UNATC și UBB.
     Proiectul a primit sprijin financiar din partea Administrației Fondului Cultural Național, fiind acum în producție, urmând a finaliza primul pilot până la finalul anului. Un deziderat ambițios al echipei HUMAN-VIOLINS ar fi ajungerea cu proiectul în școlile de muzică și chiar la Conservator și de asemenea, fructificarea sa în scop terapeutic pentru cei care suferă de anxietate și depresie, muzica având calități curative dovedite științific.
     Proiectul este produs de Asociația Storyscapes, în colaborare cu Noe-Fi Studios și Studioset, cu implicarea Alien Fish. În Statele Unite ale Americii a beneficiat de consultanță din partea Mixed Reality Lab USC. Echipa transdisciplinară reunește artiști vizuali, muzicieni, istorici. Conceptul și regia sunt semnate de Ioana Mischie, care a creat până în prezent filme,  proiecte transmedia, webseries și proiecte VR multipremiate, selectate la peste 150 festivaluri de film din întreaga lume. Portretizând durerea ca loc de explorare neo-creativ, crede că prin artă sonoră și vizuală se poate ajunge la auto-vindecare. Vocea protagonistei este semnată de actrița Cabiria Morgenstern. Direcția vizuală inedită este aleasă de Alexandru Pop (Alec Pop), 3D modelling-ul este facilitat de Valentin Mladin, muzica este semnată de Adrian Tăbăcaru, integrarea imersivă și programarea avansată este configurată de Boby Ilea și de Adrian-Marian Popoviciu, elementele de sound design sunt semnate de Ina Bozdog. Comunicarea este facilitată de Raluca Mihăilă. Echipa include consultanți transdisciplinari din țară și din afara țării. Proiectul este dezvoltat în Unreal engine.