Ştefan Ciobotăraşu
- Actor
- Născut(ă): 21.03.1910 la Lipovăţ (Vaslui)
- Decedat(ă): 27.08.1970 la Piteşti
Absolvent al Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică din Iaşi (promoţia 1933).
Trivia
- La 16 august 2010, cu prilejul Centenarului Ștefan Ciobotărașu, Banca Națională a României emite o monedă de argint cu chipul lui în rolul din filmul Columna.
- Numele actorului a fost scris de multe ori Ciubotăraşu.
- În 1964, Consiliul de Stat al Republicii Populare Romîne îi acordă titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă.
- Distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967).
Ştefan Ciobotăraşu despre...
...public: „Publicul este «mareea» noastră, a artiştilor, după cum şi artistul, în cazuri excepţionale, poate exercita o deosebită putere de atracţie asupra publicului. Această legătură în flux şi reflux a publicului cu noi şterge urmele de pe nisip ale jocului nostru, sau le conferă oarecare durabilitate. Poate că furaţi de mecanismul, de periodicitatea aceasta devenită lege, intrăm într-un fel de a doua natură şi uităm, nu mai vedem întotdeauna amănunţit toate implicaţiile artei noastre în raport cu publicul. Această obişnuinţă-profesiune, luată în sensul bun al cuvântului, trebuie să aibă ţinuta şi consecvenţa iubirilor mari, care s-au convertit în căsnicii durabile. Divorţurile înseamnă îmbătrânirea sau moartea artistului. De fapt publicul este cel care-şi selectează partenerul spiritual, confesorul de care are nevoie pentru a-şi conferi marile adevăruri, într-o comuniune sinceră, nemistificată, nesofisticată. lar creşterea nivelului de apreciere a publicului ne creează, fireşte, răspunderi în plus, fiindcă el reprezintă realitatea vie. Dintr-o firească curiozitate, publicul nu respinge falsurile imediat, le lasă mai întâi să obosească pentru a se întoarce, credincios, la adevărurile sale majore. Publicul este seismograful de accesibilitate al artistului. Cine-i simte pulsul constată că această accesibilitate stă sub semnele culturii şi ale plăcerii intelectuale. Există o mare disponibilitate lirică, umoristică sau critică în noul nostru public. De ce este oare atâta lipsă de elan poetic în cinematografia noastra? De ce e obligat publicul să-şi întoarcă uneori jenat capul de la unele producţii?” (Cinema nr. 6, iunie 1968)