Prezenţe româneşti peste hotare

     Revelaţie la Bruxelles
     «Aerul cu totul nou», «încărcătura de lirism surprinzătoare» au constituit, după aprecierile participanţilor, şansa filmului lui Constantin Vaeni, Zidul, la Festivalul «ÎntâIniri internaţionale ale cinematografiei tinere» de la Bruxelles. După cum am anunţat în numărul trecut, filmul a obţinut Marele Premiu al publicului, decernat di­rect de spectatori, prin buletine de vot se­crete. Faţă-n faţă cu personalităţi regizorale binecunoscute, ca Paolo şi Vittorio Taviani, Gaetano Pagano, Jean Schmidt, Nicolas Sarquis, Theo Angelopoulos, Jean Daniel Simon, Angela Davis, Ousmane Sembene, Jocelyne Saab, René Vienet, Rainer Wer­ner Fassbinder, Werner Herzog şi alţii, Constantin Vaeni şi Andrei Blaier (aflat aici cu Ilustrate cu flori de câmp, film prezentat în afara concursului) au făcut prin creaţiile lor dovada unei maturităţi artistice unanim apreciate. Zidul, cotat drept revelaţia festivalului, îndelung aplau­dat, a fost viu dezbătut în conferinţe de presă şi în cadrul unei emisiuni la televiziune. «Creaţie plină de căldură», «operă cinema­tografică ce degajă în întregime o mare emoţie», sunt calificative regăsite în cronica la filmul lui Vaeni, apărută în cotidianul «La libre Belgique», articol al cărui autor în­cheie astfel: «amintirile care populează soli­tudinea eroului şi episoadele reale prin care acesta trece, realizate cu mult firesc şi tratate cu sensibilitate, evidenţiază un amestec ideal de concreteţe şi fervoare, regăsit în aproape fiecare moment al filmului, în interpretarea exemplară. Dacă făceam par­te din juriul oricărui festival internaţional, aş fi decernat acestui film, fără ezitare, cel mai mare premiu, «opera prima». JuriuI, spectatorii au acordat cu deplină justeţe premiul, recunoscând astfel calităţile certe ale filmului românesc.»
     Distincţiile documentarului românesc
     Alte distincţii vin să răsplătească virtu­ţile documentarului nostru ştiinţific. Uni­versul materiei cenuşii de Zoltan Terner, producţie a studioului «Alexandru Sahia», a fost distins cu medalia de bronz la Festivalul internaţional al filmului tehnic «Nikola Tesla», desfăşurat la Belgrad.
     După cum ne informează juriul ultimei ediţii a Festivalului internaţional al filmului tehnic, ştiinţific şi didactic de la Katowice (Polonia), un alt scurtmetraj, Radiaţii din atom, realizat de acelaşi regizor, a primit «Cupa de cristal».
     Prezenţe la festivaluri
     Dând curs invitaţillor la festivaluri rezer­vate în exclusivitate scurtmetrajului, Cen­trala România-Film a trimis o serie de scurt­metraje în diverse ţări europene. La Festi­valul de la Huesca (Spania) s-au aflat două dintre creaţlile regizorului Paul Orza, Măr­turii din ţara de piatră şi Constantin Brâncuşi, iar la Festivalul filmului sportiv de la Tunis, au fost înscrise peliculele Zborul în alb (regia Sergiu Nicolaescu) şi Minibaschet (regia Eugenia Gutu), realizate sub egida Consiliului Naţional pentru Edu­caţie Fizică şi Sport. Selecţii de scurt­metraje din producţia naţională au fost propuse, de asemenea, la Festivalul filmului ştiinţific de la Olomouc (Cehoslovacia): Fermecătorul zâmbet de Mircea D. Po­pescu, Se întorc berzele şi Cerul stră­bunilor de lon Bostan. La Festivalul filmu­lui documentar pentru copii de la Milano concurează Emoţiile au crescut de Paula Segall.
     Într-una din cele opt secţiuni ale Festi­valului internaţional de la Belgrad — parada filmului pentru tineret a fost prezentat musicalul Mama, regizoarea Elisabeta Bos­tan aflându-se cu această ocazie în capitala iugoslavă. Programul acestei reuniuni cine­matografice a mai inclus simpozionul in­ternaţional «Filmul şi istoria», desfăşurat sub egida UNESCO. Criticul de film Manue­la Gheorghiu a susţinut aici comunicarea «Adevăr şi mistificare în filmul istoric», pe larg comentată în cotidianul central «Poli­tika», precum şi în cadrul unor emisiuni de radio şi televiziune iugoslave.
    Gale
     Prin cenuşa imperiului, în regia lui Andrei Blaier, a fost prezentat în cadrul unor gale la Bruxelles, precum şi în capi­tala Luxemburgului. O cronică inserată în ziarul «La libre Belgigue», sugestiv intitu­lată «Cinematograful românesc în vedetă la sala Vox», definea filmul lui Blaier drept «frumos şi sensibil, plin de tandreţe şi speranţă».
     Gale de documentare româneşti au avut loc la cinematograful «Nil Hall» din Cairo, în organizarea Ministerului Culturii şi Infor­maţiilor al Egiptului şi ambasadei noastre din această ţară, şi la Centrul românesc de pe lângă Universitatea catolică din Louvain­la Neuve (Belgia).
     Contracte
     Noi filme româneşti figurează în seria apropiatelor premiere programate în străi­nătate. Unul dintre cele mai cerute filme la export Osânda (Sergiu Nicolaescu), a fost achiziţionat în Franţa. Spectatorii francezi vor putea de asemenea viziona serialul de desen animat pentru copii, Bălănel. Pre­ferinţe pentru filmul nostru de animaţie au fost manifestate şi în Finlanda, Elveţia şi Canada. Contracte recent încheiate mai consemnează difuzarea în Japonia a lung­metrajului realizat în regia lui Dan Piţa, Tănase Scatiu. Televiziunea italiană s-a arătat interesată de filmul Prin cenuşa imperiului, cea din Finlanda de documen­tarul lui Mirel Ilieşu, dedicat lui Vida Géza, Rădăcini, iar pe micile ecrane din Malta va fi difuzată pelicula lui lon Popescu Gopo, S-a furat o bombă. Roşcovanul (regia Francisc Munteanu) devine cunoscut publi­culul spectator din Bulgaria (unde a fost vândut împreună cu filmul lui Savel Stiopul, Agentul straniu), din Cehoslovacia, Unga­ria şi R.D.G. Două dintre realizările lui Sergiu Nicolaescu, Un comisar acuză şi Cu mâinile curate vor fi oferite iubitorilor celei de-a şaptea arte din Portugalia şi Angola.