Înscrierile la masterul de filmologie de la UNATC – Facultatea de Film vor avea loc în perioada înscrierilor: 2-4 septembrie a.c. Perioada de desfășurare a examenului de admitere: 6-19 septembrie a.c. Se poate înscrie orice absolvent de facultate, posesor al unei diplome de licență. Pentru mai multe informații privind înscrierea, consultați
https://unatc.ro/admitere/index.php.
Ce oferă masterul de filmologie al Facultății de Film de la UNATC?
Pregătire avansată în domeniile criticii de film, teoriei cinematografice și media, istoriei filmului. Racordare la problematicile actuale ale domeniilor respective. La ora actuală, singurul master de Film Studies din România. Durata studiilor: doi ani.
Ce posibilități de cariere deschide masterul de filmologie al Facultății de Film de la UNATC?
Critică de film și media. Jurnalism cultural. Cercetare istorică în domeniile filmului, televiziunii etc. Curatoriat/organizare de evenimente culturale cu o componentă de film – festivaluri, retrospective etc.
Din oferta de cursuri:
Canonul cinematografic. Dezbateri și revizuiri: Cursul le adresează masteranzilor o invitație la reflecție critică asupra chestiunii valorii artistice (în cinema): cum este ea hotărâtă, de către cine și după ce criterii? Cum se modifică aceste criterii – și ierarhiile propuse de ele – de-a lungul timpului? Ce lupte/dispute politico-culturale mai largi reflectă aceste modificări? (
Andrei Gorzo)
Cinefilia în epoca streaming-ului: Cursul are ca prim obiectiv dobândirea unei mai bune înțelegeri a cinefiliei ca fenomen cultural al secolului XX. Dincolo de asta, cursul invită la reflecție asupra mutațiilor pe care le suportă cinefilia în epoca noastră, sub impactul unor transformări tehnologice și culturale, și asupra viitorului ei. (Andrei Gorzo)
Filmul românesc în perioada socialistă: În perioada socialistă s-au produs peste 500 de lungmetraje de ficțiune, dintre care un număr relativ mic de filme sunt mai cunoscute în prezent. Cursul de față aduce în prim-plan producția medie a cinematografiei perioadei, prezentând filme ale autorilor consacrați alături de alte filme înrudite artistic, unele aproape uitate astăzi. Vor fi, astfel, trasate principalele direcții cinematografice ale epocii, raportate în permanență la contextul instituțional al cinematografiei românești din perioada studiată. Cursul își propune să ofere o cunoaștere de ansamblu asupra producției cinematografice românești dintre anii 1950-1990, asupra diversității de genuri și teme abordate, precum și a felul în care s-au modificat în timp diferitele tradiții cinematografice. (Gabriela Filippi)
Publicistica de cinema în România: Cursul își propune să traseze o istorie a publicisticii de film din România, de la primele scrieri despre cinema până la dezbaterile și aparițiile editoriale din prezent. Pe lângă cunoașterea tradițiilor criticii românești de film, se urmărește ca masteranzii să poată analiza și contextualiza diferitele modalități de receptare a cinemaului. Cursul invită la reflecție asupra felului în care interpretarea filmelor se modifică în contexte culturale diferite sau în funcție de apariția unor instituții sau voci proeminente în rândul criticilor și cineaștilor. (Gabriela Filippi-Andrei Gorzo)
Aspecte formale ale cinematografului: Cursul urmărește punerea în temă a studenților cu diverse practici ale filmului de avangardă (care, în ciuda numelui, are deja un istoric de practici bine definit și o istorie a recepției), precum și a cinemaului narativ în care stilul bruiază recepția
story-line-ului. Cursurile vor oferi contextul socio-cultural și de producție al filmelor studiate, obișnuind astfel studenții să speculeze asupra direcției politice implicite ale unora dintre filmele din programă. Titlurile variază de la comedii auteuriste (de Jacques Tati, Jerry Lewis) la
slow cinema și documentare care împrumută tehnici de film experimental. (
Irina Trocan)
Atelier de publicistică: Ghidând studenții prin lectura atentă a unor formate diferite de critică de film, cursul își propune să inventarieze felurile foarte diferite de a construi și exprima un argument critic, atât în scris, cât și audiovizual. Scopul final e formarea abilității de
peer reviewing, privind dincolo de conținutul informativ al unui text critic și observând structura argumentativă, organizarea expozițiunii și a elipselor, angajarea implicită într-o polemică cu alte abordări ale aceluiași subiect. În cele două semestre vor fi discutate nume marcante ale criticii (ca Manny Farber sau Andrew Sarris), formate de critică cu tradiție (de la analiză formală atentă la
celebrity journalism), vor fi puse în oglindă abordări diferite ale aceluiași subiect (de exemplu, numeroasele texte despre Jean-Luc Godard) și vor fi notate posibilitățile pe care le deschide explozia multimedia în forme precum eseul video. (Irina Trocan)
Filozofia mediilor: Principalele categorii ale teoriei și filozofiei tradiționale a filmului au fost dezvoltate pornind de la perspectiva cinemaului înțeles ca „mediu unic”. Din contră, fenomenul de bază de la care pornește cursul este pluralitatea mediilor. În cuprinsul său devine posibilă nu doar analiza filozofică a unor noi tipuri de fenomene, legate de interferențele dintre medii ori de convergențele lor istorice, ci deopotrivă și reformularea într-o altă cheie a chiar conceptelor și problemelor tradiționale ale teoriei de film. Astfel, cursul propune o introducere în problematica contemporană a filozofiei mediilor pe firul a două poziții canonice pentru aceasta: Walter Benjamin și Vilém Flusser. (Christian Ferencz-Flatz)
Filmul utilitar: Filmul utilitar constituie de peste 10 ani un domeniu de cercetare în continuă expansiune. La baza acestui interes se găsește nu doar încercarea de a delimita – prin raport cu interpretarea estetică tradițională a cinemaului – un alt tip de comerț cu filmul și o istorie paralelă mai puțin cunoscută a sa, cât mai ales convingerea că orice asemenea diferență, stabilită între sfera filmului ca operă de artă autonomă și aceea a filmelor înțelese ca produse de întrebuințare (științifică, pedagogică, militară, comercială etc.), este până la urmă doar relativă. Cursul își propune să arate, explorând posibilitățile de utilizare a filmului în două mari sfere ale filmului utilitar – filmul științific și cel publicitar –, că pe această cale se pot găsi deopotrivă noi răspunsuri la întrebarea „ce este filmul?”, care așază într-o altă lumină și experiențele sale „estetice” tradiționale. (Christian Ferencz-Flatz)
Cinematograful american post-clasic: Se studiază evoluţia estetică şi tehnică a filmului american post-clasic, de după al Doilea Război Mondial până în noul mileniu, urmărind progresele sistemului de producţie, ale tehnologiei, formele relaţiei filmului cu societatea, ale amprentei ideologice, ale perceperii de către public, punându-se accentul pe principalele tendinţe şi pe contribuţia autorilor care au asigurat prestigiul, dar şi supremaţia industrială a cinematografului american. Bazat pe studiul unor filme şi lucrări relevante, cursul contribuie la dezvoltarea capacităţii de a clasifica, evalua şi comenta filmele. (
Dana Duma)
Noul cinema latino-american, politic şi transnaţional: Cursul porneşte de la recunoaşterea Americii Latine ca spaţiu care produce noi tendinţe estetice în cinema, apreciate, în anii ’60-’70, mai ales pentru mesajul lor politic, iar în noul mileniu, pentru originalitatea narativă şi “deteritorializată”, omagiată în festivalurile prestigioase, dar şi în ierarhia Oscarurilor. Vor fi studiate filme din Mexic, Argentina, Cuba, Chile, care asimilează influenţe europene (din neorealism, Noul Val francez) şi în acelaşi timp diseminează influenţe asupra cinematografului de artă internaţional. Studierea unui corpus de filme relevante asigură apropierea de un cinema latino-american de vizibilitate majoră, pus în legătură cu realitatea din care provine. (Dana Duma)
Filmul si teatrul – Interferenţe: Studiul influenţei benefice a teatrului asupra filmului va aborda o perspectivă estetică, sociologică, culturală a analizei fenomenului în care au fost implicaţi cineaşti marcanţi precum Eisenstein, Orson Welles, Ingmar Bergman, Laurence Olivier, Bertolt Brecht sau, din România, Liviu Ciulei şi Lucian Pintilie. Se vor analiza filme şi texte marcante pe această temă. Cursul urmăreşte dobândirea unei calificări profesionale care să asigure exercitarea criticii de film în mod informat, relevant şi responsabil. (Dana Duma)
Practici în filmul non-ficțional: Cursul propune o analiză a principalelor momente din evoluția cinematografului non-ficțional (documentar), de la origini până în prezent. În afara marcării mișcărilor importante și a analizării filmelor și autorilor fundamentali care au contribuit la formarea unor canoane ale genului, vor fi discutate și principalele categorii de filme non-ficționale realizate în practica contemporană. (
Andrei Rus-Andreea Mihalcea)
Profesori:
Dana Duma: Prof. univ. dr. la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”, Dana Duma este, de asemenea, redactor-șef al revistelor
Film și
Close Up. Membră FIPRESCI, Dana Duma semnează cu regularitate articole pe teme cinematografică în presa – atât
mainstream, cât și de specialitate – românească și internațională, și face parte frecvent din juriile unor festivaluri internaționale. Cărți publicate:
Autoportretele filmului (Editura Meridiane, București, 1983),
Gopo (Editura Meridiane, București, 1996),
Woody Allen – bufon și filosof (Editura Ideea Europeană, București, 2004),
Benjamin Fondane cineast (Editura Uniunii Cineaștilor, București, 2010), A coordonat volumele colective
Cinema 2000 (Editura Victor, București, 2000),
Tendințe în filmul european (Editura Victor, București, 2005) și
Personalitatea cinematografului latino-american (Editura Victor, București, 2006). A colaborat la realizarea volumelor internaționale
1001 Movies You Must See Before You Die (Quintessence Editions, London, 2003) și
The New Romanian Cinema (Edinburgh University Press, 2019).
Christian Ferencz-Flatz: Născut în 1981, este cercetător în filozofie la Institutul de filozofie
Alexandru Dragomir / Societatea Română de fenomenologie și profesor asociat la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”. Interesele sale de cercetare privesc fenomenologia clasică germană, teoria critică, filozofia istoriei, teoria filmului și teoriile imaginii. A coordonat împreună cu Julian Hanich volumul
Studia Phaenomenologica XVI: Film and Phenomenology (2016). Cele mai recente volume publicate:
Filmul ca situație socială. Eseuri fenomenologice (Editura Tact, Cluj-Napoca, 2018),
Sehen Als-ob. Ästhetik und Pragmatik in Husserls Bildlehre (Bautz, 2016) și
Incursiuni fenomenologice în noul film românesc (Tact, 2015). A publicat numeroase studii în reviste de specialitate internaționale și a realizat traduceri în limba română ale unor lucrări de Husserl, Heidegger, Benjamin, Kracauer și Adorno.
Gabriela Filippi: Născută în 1987, Gabriela Filippi este asistent universitar și doctorand în cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, cu o teză despre modul de organizare a cinematografiei românești în perioada socialistă. Principalele sale interese de cercetare sunt istoria filmului românesc și est-european și teoria filmului politic. Împreună cu Andrei Gorzo a coordonat volumul colectiv
Filmul tranziției. Contribuții la interpretarea cinemaului românesc„nouăzecist” (Editura Tact, Cluj-Napoca, 2017). Cea mai recentă publicație: capitolul „Representing Modern Romania in the Musical of the State Socialist Period” din volumul colectiv coordonat de Ewa Mazierska și Zsolt Gyori,
Popular Music and the Moving Image in Eastern Europe (Bloomsbury Academic, 2018). În perioada 2009-2016 a fost redactor al revistei de cultură cinematografică
Film Menu. În ultimii ani a colaborat la mai multe proiecte de educație cinematografică dedicate publicului tânăr: „CinEd”, „Éducation à l’image” și „Filme pentru liceeni”. Pentru „CinEd” a realizat un studiu critic despre filmul lui Radu Jude,
Cea mai fericită fată din lume (Societatea Culturală NexT, 2017).
Andrei Gorzo: Născut în 1978, a studiat la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București și la New York University. Doctor în cinematografie și lector universitar, cercetează și predă, la UNATC, istoria cinematografului și a ideilor despre cinema. A fost directorul artistic al Festivalului Internațional de Film NexT pentru primele șapte ediții (2007-2013). Este autorul unui număr de publicații elaborate în cadrul programului
Éducation à l’image (implementat de Societatea Culturală NexT), dintre care cele mai recente sunt dosarele de analiză critică dedicate filmelor
O vară de neuitat (regie Lucian Pintilie, 1994) și și
Un film cu o fată fermecătoare (regie Lucian Bratu, 1967). Cea mai recentă carte:
Imagini încadrate în istorie. Secolul lui Miklós Jancsó (Tact, Cluj-Napoca, 2015).
Andreea Mihalcea: Născută în 1991, Andreea Mihalcea și-a făcut studiile de licență și de masterat în filmologie în cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București. Este asistent universitar și doctorand în cadrul UNATC, cu o teză despre modalități de receptare a documentarelor interactive. Lucrează în domeniul criticii de film și al educației cinematografice non-formale. Cel mai recent eseu al său, „Forme de participare și co-creație în documentarul interactiv. O introducere”, a fost publicat în antologia
Realitatea ficțiunii. Ficțiunea realului. Abordări teoretice ale documentarului, coordonată de Andra Petrescu și Irina Trocan (ed. Hecate, București, 2018).
Andrei Rus: Lector universitar în cadrul Facultăţii de Film din UNATC Bucureşti, unde predă cursuri de istoria și analiza filmului, Andrei Rus este și director artistic al Festivalului de Film Documentar și Drepturile Omului „One World Romania”. A coordonat timp de șapte ani revista de cinema
Film Menu şi a organizat, împreună cu ceilalţi colegi de redacţie, proiecţii frecvente de filme, în cadrul Cineclubului
Film Menu și al evenimentului „Să Film!”, în sala de cinema din cadrul UNATC. A realizat selecții de filme pentru festivaluri de film din România („Timishort” și „NexT”). A fost membru al mai multor jurii de specialitate în cadrul unor festivaluri de film, inclusiv în Juriul Revelation France 4 al secțiunii „Semaine de la Critique” de la Cannes. A fost consilier pentru cinematografie al miniștrilor culturii Vlad Alexandrescu și Corina Șuteu și, timp de trei ani, membru în Consiliul de administrație al Centrului Național al Cinematografiei.
Irina Trocan: Lector universitar la Facultatea de Film din cadrul UNATC București și coordonatoarea revistei online
Acoperișul de Sticlă. Scrie în limba română și engleză pentru publicații precum
IstoriaFilmului.ro, Dilema Veche, Photogénie, Sight & Sound, IndieWire. A fost selecționer la Festivalul de Scurt- și Mediumetraj Next (2011-2016) și a coordonat, împreună cu Andra Petrescu, volumul
Realitatea ficțiunii, ficțiunea realului. Abordări teoretice ale documentarului (Editura Hecate, București, 2018). Între 2017-2018, a fost bursier Fulbright la University of Pennsylvania, unde a încheiat redactarea unui doctorat despre eseuri video și cinema-eseu.
