Decizie referitoare la difuzarea filmelor lui Liviu Ciulei și Thomas Ciulei

     „Începând cu data de 19.10.2015, am decis să nu mai acord drepturi de difuzare/proiecție publică pentru filmele tatălui meu, Liviu Ciulei, precum și pentru filmele mele, pe teritoriul României. Excepții vor face proiecțiile în instituțiile de învățământ. Am fost nevoit să ajung la această măsură extremă în urma atitudinii destructive ale Centrului Național al Cinematografiei legate de restaurarea filmelor lui Liviu Ciulei, și a tratamentului discriminatoriu și destructiv legat de producțiile mele. Câteva detalii:
     Liviu Ciulei
     În 2008, Liviu Ciulei a declarat că, în cazul unei restaurări a filmului Pădurea Spânzuraților, își dorește ca aceasta să fie făcută «la cele mai înalte exigențe». Aceasta șansă s-a ivit chiar în 2008, când Fundația World Cinema Foundation, înființată de Martin Scorsese, a dorit să ofere un proiect de restaurare a Pădurii Spânzuraților, în valoare de peste 200.000 Euro. Dezinteresul Centrului Național al Cinematografiei pentru găsirea soluțiilor de a susține această lăudabilă inițiativă pe plan intern a dus la retragerea ofertei făcută de World Cinema Foundation, pierzându-se astfel o șansă uriașă de a resuscita un film al cărui suport original, pelicula, începe să-și atingă durata maximă de viață. O soartă identică l-a avut și filmul Valurile Dunării, a cărui restaurare finanțată de către Groupama Group, în 2010, s-a lovit de aceeași indiferență din partea CNC. Prin acest comportament, Centrul Național al Cinematografiei încalcă grav obiectivele formulate în Art. 2F din legea cinematografiei și anume: «protejarea, dezvoltarea, și punerea în valoare a patrimoniului cinematografiei naționale.»
     Thomas Ciulei
     În perioada 2010-2013 am produs două filme de lung metraj, Matei, copil Miner, regia Alexandra Gulea, și 2+2 în regia mea. O parte din finanțarea acestor filme era asigurată de către Televiziunea Română, care, în urma dificultăților financiare, nu și-a onorat la timp obligațiile asumate prin contract, lucru care a dus la depășirea perioadei contractuale de predare a filmelor la CNC de către firma producătoare Europolis Film.
     Menționez că SRTV are obligația de a finanța pelicule românești, conform legii Cinematografiei. În loc ca CNC să acorde cazului circumstanțe atenuante, cum a procedat cu multe alte producții (fiind vorba de un producător care a întâmpinat dificultăți în execuția financiară a unui film, fără vina acestuia, și care a făcut tot posibilul să ducă filmul la bun sfârșit), a luat în schimb decizia de a mă da ca producător în judecată pentru restituirea sumelor de credit în valoare de 2.045.880 RON, plus penalizări, și totodată de a bloca plata ultimelor tranșe de finanțare în valoare de 227.320 RON.
     Consider atitudinea Centrului Național al Cinematografiei discriminatorie, destructivă și în contradicție cu obiectivele formulate în legea Cinematografiei: «dezvoltarea industriei filmului din România» și «încurajarea inițiativei private în domeniile creației, finanțării și producției (...) filmelor românești sau celor realizate cu participare românească» (ART 2 a, b.).
     Menționez că aș fi dorit să nu fiu nevoit să iau această decizie și îmi cer scuze tuturor celor care doresc și nu vor avea posibiliatea să vadă aceste filme în viitor!
 
Thomas Ciulei”