"O elocventă pledoarie, o strălucită confirmare a puterii evocatoare a camerei de luat vederi; pe peliculă se fixează cele două mari subiecte ale pictorului, universul și sufletul. Din linii și culoare, din conture și direcții, pictorul reconstituie cele două mari grădini: cosmosul și simțirea intimă. Gheorghiu vede în picturile sale mărturii pentru peste sute de ani, mărturii față de oamenii viitorului că el a simțit așa" (
D.I. Suchianu, România literară, 16 decembrie 1982)
