„Volumul
Filmul tranziției. Contribuții la interpretarea cinemaului românesc «nouăzecist» a fost gândit ca un fel de
prequel la
Politicile filmului, un alt volum colectiv, apărut la Editura Tact în 2014. Cinemaul românesc investigat în
Politicile filmului era, desigur, acel cinema care ajunsese în câțiva ani să fie fenomenal de bine cotat în palmaresurile marilor festivaluri de film și ale criticii internaționale. Cu totul altfel stau lucrurile cu obiectul de
analiză al prezentului volum – cinemaul perioadei de «tranziție» (în lipsa unui cuvânt mai bun) de la epoca socialistă la epoca «noului cinema românesc» (adică redefinit estetic și reașezat instituțional după anul 2000). La fel ca în cazul volumului anterior,
Filmul tranziției reunește autori cu formații academice și interese intelectuale destul de diverse – specialiștilor în cinema adăugându-li-se filosofi, filologi, jurnaliști și istorici. Pariul este ca această multiplicare a instrumentelor de cercetare și de analiză să producă idei noi, cunoaștere nouă, să ilumineze puternic, provocator, dincolo de clișee, «filmul tranziției» – atât cel care a rulat în cinematografe, cât și cel care s-a desfășurat în afara lor.” (
Andrei Gorzo & Gabriela Filippi)
Antologia „Filmul tranziției” cuprinde următoarele texte: „Comori ascunse. Receptarea după 1989 a filmelor interzise în perioada comunistă” (Gabriela Filippi); „Autorul colectiv” (Costi Rogozanu); „Naționalism și negaționism în cinemaul românesc. Strategii discursive pre- și post decembriste” (Raluca Durbacă); „Istorie și conștiință de clasă medie în filmele românești ale anilor ’90” (Alex Cistelecan); „«De mult vreau să te fut». Sexul femeilor și puterea bărbaților în filmul de tranziție” (Iulia Popovici); „Anticomunism – rețeta noastră secretă. Filmele anilor ’90” (Claudiu Turcuș); „Memorialul durerii: istoria ca maniheism” (Alexandru Matei); „Deceniul autorilor. Ce s-a întâmplat cu filmul românesc în anii ’90?” (Radu Toderici); „De la curatoriat la canon în cinematografia românească a anilor ’90” (
Mihai Fulger); „Avatarurile cinematografiei de tranziție. Studiu de caz R.A. CINEMAROM” (Bogdan Jitea); „Unde a dispărut documentarul românesc în anii ’90?” (
Andra Petrescu); „Estetica disperării” (Ionuț Mareș); „1990-1994. Primul cincinal de comedie română liberă” (
Cătălin Olaru); „Deconstructing Nae. Fragmente pentru o istorie a filmului comic în tranziție” (Christian Ferencz-Flatz); „Debuturi, rebuturi și reconsiderări. Trei filme din anii ’90 citite în 2017” (Andrei Șendrea); „Daneliuc prizonierul” (Andrei Gorzo)
Detalii:
Editura Tact
