La începutul secolului XX, cu entuziasmul descoperirii aparatului de filmat, câțiva cameramani au realizat documentare pe câmpul de luptă. Operațiunile militare au fost subiectele de interes ale cineaștilor de la noi. Primul film artistic românesc, Independența României, realizat de Grigore Brezeanu în 1912, deschidea istoria cinematografiei naționale.
S-au împlinit 100 de ani de la înființarea Studioului Foto-Cinematografic al Armatei Române, care a început cu filme despre activitatea soldaților români. Ministerul Apărării Naționale, Academia Română, Uniunea Cineaștilor din România, Biblioteca Județeană ”Astra” din Sibiu și Arhiva Națională de Filme au organizat un eveniment pentru a marca aceasă aniversare.
Despre începuturile activității cinematografice românești au vorbit Adrian Silvan Ionescu, reprezentant al Academiei Române, criticii de film Manuela Cernat, Viorel Domenico și Marian Țuțui, dar și lt.col. Cornel Mituț, directorul de azi al Studioului Cinematografic al Armatei.
Expoziția de fotografii și proiecțiile de filme au precedat manifestările mai ample din octombrie 2016.
Filmele incluse în rogramul din mai au fost Operațiunea armatei române în Bulgaria (1913, regia Ion Voinescu), Vizita M.S. Regelui la școala de infanterie (1914, regia Svoboda), Serbările Unirii Basarabiei (1918, regia Constantin Ivanovici), Războiul nostru (1920, regia Constantin Ivanovici, Tudor Postmantir și Georges Ercole), Martorul (2003, regia Gabriel Cobasnian), Datorie și sacrificiu (1926, regia Ion Șahighian), Ecaterina Teodoroiu (1930, regia Ion Niculescu-Brună), un film regizat de Radu Gabrea în 1969: Prea mic pentru un război atât de mare. Programul a inclus și Marea sfidare (1989, regia Manole Marcus), Atunci i-am condamnat pe toți la moarte(1972, regia Sergiu Nicolaescu), Cuvintele zilei (2014, regia Adrian Leonte) și Corespondent de război (2008, Bulgaria, regia Kostadin Bonev).
Imagine: Nicolae Cara
