Richard Bovnoczki
- Actor
- Născut(ă): 05.03.1974 la Baia Mare
Absolvent al Liceului Sportiv din Baia Mare. Cântă la chitară și dansează, așa că se înscrie la sectia Music Hall a Facultății Ecologice din București. După doi ani de studii, dă examen de admitere la Facultatea de Teologie, secția Asistență Socială. Descoperă actoria la Teatrul Studențesc Podul, condus de Cătălin Naum. Decide să renunțe la cursurile celor două facultăți și se pregătește pentru admitere la Academia de Teatru și Film. Este ales, împreună cu alți colegi, pentru figurație specială în ”Oedip”, de George Enescu, montat de Andrei Șerban la Opera Română, în 1995. Absolvent al Academiei de Teatru și Film ”IL Caragiale” București - secția Actorie, clasa Sanda Manu, promoția 1999. Colaborează cu Dan Puric încă din timpul studiilor și rămâne în trupa Passe-Partout timp de șapte ani. Debutează în spectacolul ”Costumele” (1999), montat de Dan Puric la Teatrul Nottara. Actor independent, colaborează la Teatrul Național, Teatrul Nottara, Teatrul Odeon, Teatrul Evreiesc, Teatrul Unteatru.
Trivia
- Premiul pentru Cel mai bun actor, Festivalul de Teatru Independent Under Cloud, București, 2014; Premiul pentru Cel mai bun actor, Festivalul Internațional de Teatru pentru Copii “O sută, o mie, un milion de povești”, București, 2014; Premiul Special al Juriului la “Face without a Mask Festival”, Skopje 2009; Premiul Publicului la Solomon Festival Belgrad, 2009; Cel mai bun actor, Festivalul de Comedie Bacău, 2007; Bursă de studii actorie, Dortmund, 1998
Richard Bovnoczki despre scurtmetrajul Pe macara:
”Filmam un scurtmetraj și jucam un homeless care locuia pe o macara. Și într-o zi am mers pe jos de la Piața Romană până în Vatra Luminoasă îmbrăcat în hainele personajului meu. Lumea din jurul meu se schimbase. Aveam 90 de bani în buzunar, m-am dus la o patiserie, am cerut o plăcintă și-mi lipseau vreo 40 de bani. M-am pus în situația în care nu aveam nimic, nu aveam unde să mă duc să dorm și m-am simțit mult mai liber, vedeam lumea cu niște ochi mult mai limpezi. Îi citești altfel pe oameni și simți totul în jurul tău diferit. Cu cât ești mai împovărat cu atât atenția ta se va îndrepta spre ce ai pe tine. E normal să ai o casă, o familie. Dar eu am creat o ierarhie: Dumnezeu, familia, profesia, prietenii… Asta e important, pentru că dacă schimb ordinea, lucrurile se încurcă.” (yorick.ro)
