REVISTĂ ONLINE EDITATĂ DE UNIUNEA CINEAȘTILOR DIN ROMÂNIA

Premiul pentru publicistica 2015 al Asociatiei Criticilor de Film




Mircea Mureșan


  • Regizor, scenarist, actor
  • Născut(ă): 11.11.1928 la Sibiu (Sibiu)
  • Decedat(ă): 24.04.2020 la București

Mircea Mureşan este unul dintre cineaștii de marcă ai filmului românesc lansați în '60 și singurul din generația sa care, încă de la primii pași în cinematografie a capătat o notorietate internațională prin premiul "Opera Prima", obținut la Cannes în 1966.

S-a născut şi a crescut la Sibiu, oraș al cărui cetățean de onoare este astăzi. În copilărie, a visat să facă filme de la 11 ani, după ce a văzut clasicul Gunga Din, cu Cary Grant şi Joan Fontaine. Îşi imagina că ramele unui tablou de pe perete marchează un mic ecran, unde se petrec multe întâmplări pe care el le putea urmări stând în pat.
A absolvit secţia de regie la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică în 1955 şi a debutat în 1961, cu filmul Toamna se numără…, interpreți Vasilica Tastaman şi Dumitru Furdui. Filmul premiat la Cannes, Răscoala, deschide seria ecranizărilor care vor deveni o constantă în opera sa, alături de comedii, filme de aventuri şi drame de largă respirație epică. A regizat 21 de filme, dintre care 9 după scenarii proprii sau scrise în colaborare.
Vicepreşedinte al Asociaţiei Cineaştilor (ACIN), în perioada 1974–1989. În prezent director general la Dacin Sara, societatea pentru apărarea drepturilor de autor ale creatorilor din cinematografie și audioviziual.

Trivia

  • În timpul liceului, urmează timp de trei ani cursurile unui conservator local din Sibiu, după care se angajează actor la Teatrul de Stat din Sibiu.
  • Serviciul militar îl face la Studioul cinematografic al armatei.
  • La Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, abia înfiinţat, îl are profesor pe Dinu Negreanu, asistat de Savel Stiopul.
  • În 1955, după absolvirea IATC, este repartizat ca asistent de regie la Studioul Cinematografic Bucureşti.
  • Este căsătorit cu actriţa Rodica Mureşan, pentru care scrie şi regizează filmul Întoarcere la dragostea dintâi  (1981). Rolul Anei, femeia care după multă vreme se reîntâlneşte cu primul ei iubit, reprezintă debutul Rodicăi Mureşan în cinema.
  • Este bun prieten cu actorul Ion Besoiu, şi el originar din Sibiu, pe care îl distribuie în multe dintre filmele sale: Partea ta de vină (1963), Răscoala (1965), Bariera (1972), Împuşcături sub clar de lună (1977), Toate pânzele sus! (1977), Ion - Blestemul pământului, blestemul iubirii (1980), Horea (1984), serialul Toate pînzele sus! (1986).
  • O primă opţiune pentru rolul Victoriei Lipan din Baltagul este Sofia Loren, care nu-l poate juca fiind însărcinată. Alegerea finală e Margarita Lozano, partenera lui Clint Eastwood din filmul lui Sergio Leone, Pentru un pumn de dolari.
  • În 1981-1982, alături de Andrei Blaier şi Mihai Constantinescu, realizează serialul TV Lumini şi umbre.
  • Timp de cinci ani are o relaţie sentimentală cu interpreta de muzică uşoară Mihaela Mihai pe care o distribuie în două dintre filmele sale din acea perioadă: Asediul (1970) şi Bariera (1972).
  • Jean Constantin, interpretul lui Ismail din Toate pânzele sus!, povesteşte cum l-a bătut pe Mircea Mureşan, care juca un pirat. “Cea mai amuzantă amintire e când l-am bătut, pur şi simplu, pe regizor. Mircea Mureşan făcea un rol de pirat şi eu trebuia să-l altoiesc în film cu un polonic. Ca să se apere de gestul meu foarte «autentic», el şi-a pus un castron sub fes, dar eu tot l-am nimerit …”
  • În 2015 publică volumul autobiografic "Traista cu filme" (vezi Cinetipar)

Mircea Mureşan despre...

...primul contact cu filmul:  „Am fost foarte şocat de primele filme pe care le-am văzut. La grădiniţă a venit cineva cu un aparat de proiecţie, ni s-au arătat Patimile lui Isus. Film mut. Aud şi acum zgomotul hârâit al aparatului dar care mă fascina ce putea să facă…fotografii vii…şi liniştea copiilor din sală. Ceva mai târziu, am văzut filmul Gunga Din." (Adevărul, 2008)

...arta actorului: „Niciun regizor din lume nu poate întruchipa atâtea vieţi, nesfârşite, pe care să le însuşească şi să le transmită selectiv unui actor, care să fie un personaj unic şi irepetabil.” (Adevărul, 2008)

...istoria cinematografului: „La Hollywood, în anii de splendoare dintre cele două războaie, s-a încercat să se producă numai filme spre placul spectatorilor. Pentru bani, desigur. Dar au ieşit şi capodopere. Nu multe, dar veşnice. Diligenţa din 1939, de John Ford, este, poate, filmul care m-a marcat cel mai puternic ca profesionist, la începuturi. Aşa că mă consider un „povestitor”. (Adevărul, 2008)