Una dintre cele mai apreciate monteuze din România, Melania Oproiu și-a dedicat peste patru decenii din viață filmului românesc. S-a născut în august 1952, la Ploiești și este absolventă a Colegiului Național „Mihai Viteazul”. Debutează pe genericul filmului
Casa dintre câmpuri (r.
Alexandru Tatos, 1979). Au urmat
Saltimbancii (r.
Elisabeta Bostan, 1981),
Sfârșitul nopții (r.
Mircea Veroiu, 1982) și
Bocet vesel (r.
Mircea Moldovan, 1983).
S-a dedicat cu profesionalism activității din spatele camerelor și a făcut parte din echipa de montaj a unor filme precum
Niște băieți grozavi (r.
Cornel Diaconu, 1987),
Rezervă la start (r.
Anghel Mora, 1987) etc. După 1989, montează filmele lui
Mircea Daneliuc,
Patul conjugal (1992),
Această lehamite (1993) și
Senatorul melcilor (1994) sau filme regizate de
Sergiu Nicolaescu precum
Punctul Zero (1995) și
Triunghiul Morții (1998). Din 2004 lucrează îndeaproape cu regizorul
Radu Gabrea, la peste 10 de filme, printre care
Cocoșul decapitat (2006),
Mănuși roșii (2009) sau
Lindenfeld, o poveste de dragoste (2013).
Activitatea ei a fost recompensată de-a lungul vremii cu numeroase premii. În 2020 a primit Premiul de Excelență oferit de Uniunea Cineaștilor din România iar mai apoi, în 2023, Premiul Special al Premiilor Gopo.
