REVISTĂ ONLINE EDITATĂ DE UNIUNEA CINEAȘTILOR DIN ROMÂNIA

Premiul pentru publicistica 2015 al Asociatiei Criticilor de Film



​„Operațiunea Monstrul” – pe platouri


O comedie cu pescari, o comedie fără gaguri dar cu haz
Manole Marcus, ați întreprins o «investigație» cinematografică în mai toate genurile. În ceea ce privește comedia nu vă aflați la un debut. Cu aproape două decenii în urmă...
— Nu chiar două decenii: să nu mă îmbătrânesc atât de tare. Hai să zicem un deceniu și jumătate. Este vorba de Nu vreau să mă însor, o comedie muzicală.
— Un film care a avut mare succes... Recidivați cu o comedie — nemuzicală — Operațiunea Monstrul.
— Este o comedie de caractere, dacă o pot numi așa, care se petrece în peisajul mirific al Deltei. O comedie cu pescari, cu obiceiurile lor, cu relațiile dintre ei, cu micile lor ticuri inofensive, care, cred eu, sunt foarte amuzante. Pescarii au un univers al lor, foarte special.
— Un adevărat univers mitologic…
— Exact. Această mitologie pescărească cred că poate constitui o poveste cu haz, pe un subiect foarte bine închegat de marele nostru profesionist, Titus Popovici. Am încercat un film nu de situații, ci de caractere. O comedie pe bază de tipologii.
— În cadrul filmului pe care-l faceți, care va fi rolul gag-ului?
— În sensul obișnuit al cuvântului, în această comedie gagul nu apare. Adică în sensul formal al cuvântului. În sensul american al cuvântului, pentru că de acolo se trage. Filmul nu e, și nu am vrut să fie, o colecție de gaguri. Și nu au existat nici gagmen-i care să le creeze. Momentele de umor apar dintr-o suită de întâmplări perfect verosimile și în același timp perfect absurde.
Încă din perioada de idei, de concepție, fiecare rol a fost scris pentru un actor anume, ținându-se seama de paleta lor interpretativă, de posibilitățile lor. De altfel, mă bucur de o distribuție de prim ordin, în frunte cu Toma Caragiu, Octavian Cotescu, Marin Moraru, Ovidiu Schumacher, ca și două debuturi care sper să fie de bună calitate: actorul Alexandru Manolescu și Cristina Hoffman, încă studentă la IATC.
Personajele le-am definit pe baza experienței mele personale, a cunoașterii în ceea ce-i privește pe actori, pe baza muncii cu ei din multe filme, a legăturii noastre zilnice pe platouri. Pentru Cotescu, aș aminti Capcana și Puterea și Adevărul. Pentru Toma Caragiu, Actorul și sălbaticii. Și așa mai departe. O veche experiență mi-a dovedit că încă din această fază e bine să-ți asiguri colaborarea actorilor.
Operațiunea Monstrul este o comedie din actualitate...
— Ca pentru orice film de actualitate am evitat deliberat orice fel de sofisticare. Acțiunea se desfășoară clar, accesibil. E vorba de altfel de un realism pe care l-am probat în majoritatea filmelor mele. Atât stilistic, cât și dramaturgic, nu cred în ceea ce se cheamă gen cinematografic. Sunt chiar împotriva termenului. Nu cred în legile imuabile ale comediei, de exemplu, sau ale genului polițist sau ale filmului muzical. Nu cred în legi fixe. Poate concepția asta a fost valabilă într-o anume epocă a cinematografiei americane, din anii '30-'40. De atunci a intervenit însă o evoluție a cinematografului și a condițiilor de receptare ale spectatorilor. Televiziunea a contribuit și ea la această educare a publicului. Filmul tinde să fie un amestec cât mai omogenizat de dramă și de comedie, ca în viață. În această constă în primul rând actualitatea lui.
— Aveți doi operatori de prestigiu — Alexandru Întorsureanu și Gheorghe Fischer, filmul este turnat după o metodă color deosebită ― graphiscolor. Asta îmi reamintește că au fost filme unde erați preocupat de structura plastică. Mă refer la Canarul și viscolul.
— Am mai lucrat cu Fischer și Întorsureanu. Sunt vechi colaboratori ai mei încă de la primul meu film: Viața nu iartă. Și-mi sunt de mare ajutor. În ceea ce privește graphiscolor-ul, l-am ales cu o intenție simplă: de a nu face ceea ce se cheamă un tehnicolor. L-am ales pentru capacitatea lui de a «paleta», de a nu îngroșa culoarea, de a da o structură cât mai realistă peisajului. Delta oferă o tentație a pitorescului, pe care am vrut s-o elimin cu totul. Și sper ca peisajul să nu-și depășească funcția dramaturgică propusă. Or graphis-ul are două calități: pe de-o parte stilizează, și pe de alta scoate culoarea din violența ei.
După această comedie de actualitate, ce planuri cinematografice aveți, care va fi etapa și pasul următor?
— Lucrez cu Titus Popovici la un film de mare anvergură, de mare rezonanță politică. Se va chema «Savantul și sălbaticii». Este un titlu care prefigurează istoria, ca și în Actorul..., fără să se refere direct la un personaj; în cazul față este evocată indirect personalitatea marelui savant român Nicolae lorga. Existența lui pe scena vieții românești este o sursă de generalizare politică și morală, fără a fi o biografie exactă, cu trimitere nominală (savantul nu se va numi lorga în film) la personajul istoric. Ca și în Actorul și sălbaticii.
 
(Cinema nr. 11, noiembrie 1975)


Galerie Foto

Cuvinte cheie: dan comsa, manole marcus, operatiunea monstrul film, pe platouri

Opinii: