Casa noastră ca o floare (1963)

Opinia criticului
"Cu filmul-anchetă al lui Alexandru Boiangiu, Casa noastră ca o floare, atingem „cine-ochiul" şi „cine-verite"-ul, cu problemele lor. Dar meritul regizorului e cu atât mai mare, cu cât reușeşte şi în acest film, unde totul este strict autentic — de la ușile deteriorate la persoanele care îşi povestesc scurtele istorii, de o zi sau de-o viață —, să nu renunțe Ia poezie. În aceasta constă şi marea frumusete a documentarului : în mâna lui Boiangiu, pana muiată în tuşul unei atitudini revoltate şi de multe ori sarcastice împotriva celor care nu-şi întrețin locuințeIe ca nişte flori capătă o grație şi o eleganță care atestă tocmai transfigurarea artistică. Semnal de alarmă, invectivă şi manifest agitatoric, documentarul lui Boiangiu se mişcă între hotarele artei şi ale poeziei (ale unei poezii cotidiene) — și cu asta am spus, cred, esențialul. " (Florian Potra, vol. "Experiență și speranță")