"O servietă cu o bombă ajunge în mâna unui june şomer şi nimeni nu se interesează de soarta acestui individ ciudat, care poartă fără pic de prudenţă o bombă, în timp ce în jurul lui, într-o febrilă agitaţie, poliţişti şi bandiţi caută cu disperare obiectul respectiv, într-o goană ahtiată după înbogăţire şi putere. Junele şomer poartă nonşalant bomba în mâna stângă, în timp ce cu dreapta cerşeşte şi caută de lucru într-o lume nebună, nebună, nebună... Un înger de fată apare în calea tânărului sfios şi o altă mică poveste se adaugă celorlalte şi Gopo priveşte cu bucurie şi cu plăcere toate aceste poveşti şi le însăilează pe firul gândului său dominant. Astfel, el intră în chip original în lumea lungmetrajelor cu actori." (
Călin Căliman, Magazin Cinema 1976)