Opinia criticului
"Un film destinat şcolarilor, fără să fie şcolăreşte făcut, e desenat şi regizat de
Nell Cobar:
Nota 3 înfăţişează o şcolăriţă de tipul reclamelor pentru Alba-Lux, căutând să mistifice vigilenţa părinţilor, prin transformarea unui 3 din carnet în 8. Dejucată de o pisică inventivă, tentativa fetei dă greş şi ea se îndreaptă miraculos, luând 8. Desenul are un haz firesc, dar îşi e sieşi suficient; grafic ar fi fost la fel de eficace, în 5-6 imagini-cheie. Animaţia e „pe deasupra”! O excelentă suită de caricaturi pentru un foileton de imagini uşoare, şi-atât; grafie statică, siluită ca să se supună unei animaţii excedentare, ce n-o antrenează funcţional. În fond, tipul acesta de desen reprezintă concepte clare şi distincte, stabile adică; evoluţia, mişcarea e de prisos în ele. Linia pictografiei lui Cobar este fixă. Proporţiile trupului rămân mereu aceleaşi, siluetele delimitează aceleaşi mase. Totul se putea realiza din cartoane decupate şi articulate, la fel de bine ca şi în desen. Nu s-au exploatat decât virtuţile pictogramei fixe, nicidecum posibilităţile de sugestie ale liniei creatoare de imagine: „mişcarea” e aici mecanism al structurilor; constituite fixist, o dată pentru totdeauna, Şi nu e a desenului. Până şi Mickey şi Donald însă aveau fantezia să-şi varieze expresiv raporturile dintre membre şi trunchi ori cap." (
Ion Frunzetti, Cinema nr. 5, mai 1966)
