"Până la urmă, nu reușim să ne dăm seama nici de proporțiile sau de valoarea tehnică a lucrării și nici de calitatea efortului uman, deoarece filmul devine pentru regizorul
Mirel Ilieșiu un pretext de a se juca, în toate felurile, cu aparatul. Abundă plonjeurile, panoramicele și alte procedee, care dau imaginilor un caracter fragmentar, de discontinuitate analitică și amână fără termen închegarea privirii de sinteză" (
Florian Potra, vol. "Experiență și speranță")
