Scriitor, scenarist, dramaturg,
Dumitru Radu Popescu a fost contestat ca politolog în epoca comunistă, niciodată pentru talentul literar. A colaborat cu regizorul
Geo Saizescu la mai multe filme, de la
Un surâs în plină vară la
Balul de sâmbătă seara sau
Păcală. Despre felul în care vedea el colaborarea la un film, scria despre lucrul cu regizorul la
Un surâs în plină vară, în 1964:
”Este necesar ca scenaristul să se cunoască bine cu regizorul. Să se cunoască aşa de bine, încât între ei scenariul să fie strâns ca într-o menghină şi — fiecare venind dintr-o parte — să-l modeleze împreună... Iar atunci când regizorul vine cu viziunea lui „fiImică”, nu va strica Iiniile directoare ale scenariului şi chiar dacă la turnare va simţi nevoia să adauge undeva o replică sau un detaliu, eI va şti că acel porsonaj la crearea căruia a participat efectiv ar fi putut să facă un anumit, fapt, să spună cutare replică. Pentru că dacă „ar respecta” exact scenariul (dar ca pe un lucru străin), fără să-şi permită nicio intervenţie, „respectându-l” l-ar sărăci, pe când aşa — parcă se contopeşte cu el, scenariul rămânând o platformă, o pistă, de lansare...” (Cinema, martie 1964)
