„Brâncuşi din eternitate”, de Adrian Popovici, în cursa pentru Globurile de Aur

Filmul românesc Brâncuşi din eternitate, în regia lui Adrian Popovici, se numără printre cele 53 de producţii cinematografice din întreaga lume care au fost acceptate în cursa pentru Globul de Aur, rezervat Celui mai bun film într-o limbă străină (Best Foreign Language Film).

Selecţia a fost anunţată într-un comunicat recent al Asociaţiei Presei Străine de la Hollywood (Hollywood Foreign Press Association / HFPA). În 11 decembrie vor fi anunţate nominalizările, iar în 11 ianuarie 2015 va avea loc decernarea Globurilor de Aur.
Condiţiile impuse producţiilor şi coproducţiilor intrate în concurs sunt: un procent de cel puţin 51% din dialoguri să fie într-o altă limbă decât engleza; să fi fost lansate în ţara de origine între 1 noiembrie 2013 şi 31 decembrie 2014; să fi avut parte de o proiecţie oficială pentru membrii votanţi HFPA. Pot intra în competiţie chiar şi producţii americane vorbite în limbi străine, iar participare fiecărei ţări în această categorie nu este limitată la un singur titlu pe an.
La Globurile de Aur acordate în ianuarie 2015 sunt eligibile 53 de filme, iar ţara noastră este reprezentată de Brâncuşi din eternitate, o producţie Artis Film România, în regia lui Adrian Popovici. Filmul intră în competiţie cu 52 de filme importante, dintre care multe sunt semnate de regizori ca Zhang Yimou (Coming Home, China), Paolo Virzì (Human Capital, Italia), Pawel Pawlikowski (Ida, Polonia-Danemarca), Andrei Zviaghinţev (Leviathan, Rusia), Jean-Pierre şi Luc Dardenne (Two Days, One Night, Belgia), Roman Polanksi (Venus in Fur, Franţa), Claude Lelouch (We Love You, You Bastard, Franţa), Kornél Mundruczó (White God, Ungaria) sau Nuri Bilge Ceylan (Winter Sleep, Turcia).

Brâncuşi din eternitate este construit pe trei perioade de timp, trei poveşti, trei planuri şi trei personaje. Povestea principală este cea despre Brâncuşi în perioada lui de maturitate fizică şi creativă. Este perioada care urmează sosirii lui la Paris, perioada prieteniei cu Modigliani, dar şi a relaţiei cu Martha, unul dintre modelele lui preferate. A doua poveste este cea a lui Marin Etu, un student la Arte plastice, în Bucureşti, în perioada instaurării regimului comunist. Din cauza unor critici aduse unora dintre membrii Academiei Române care au refuzat moştenirea pe care Brâncuşi ar fi vrut s-o lase statului român, el este condamnat la 13 ani de detenţie. După ce este eliberat, Securitatea îl obligă să falsifice multe din lucrările lui Brâncuşi. A treia poveste îl are în centrul ei pe Milarepa, un mare învăţat ce a trăit în secolul al XII-lea în Tibet. Milarepa e evocat de multe ori de Brâncuşi, mare admirator al învăţăturilor sale, dar şi de Marin Etu, care, în timpul detenţiei, datorită unui coleg de celulă, ajunge să afle multe despre viaţa lui Milarepa. Acesta este liantul dintre sculptorul Brâncuşi şi falsificatorul Marin Etu, liantul dintre destinele lor.
Rolurile principale sunt interpretate de Ioan Andrei Ionescu (Constantin Brâncuşi), Iulia Verdeş (Martha), Alexandru Potocean (Marin Etu) şi Claudiu Bleonţ (Milarepa). Adrian Popovici a transpus pe ecran un scenariu scris de Radu Aneste Petrescu, Ioan Cărmăzan şi Pascal Ilie Virgil. Filmul este produs de Cornelia Paloş şi Adrian Popovici, care semnează şi muzica, alături de Vlad Cnejevici.
Detalii: www.goldenglobes.com / www.brancusimovie.com