Ambiţia documentarului
Deşi nimic din ceea ce înseamnă documentar nu i-a rămas străin, de-a lungul unei cariere exemplare înfăptuind cu egală dăruire reportaje despre ritmurile construcţiei socialiste şi scurtmetraje ştiinţifice, filme de artă şi pelicule turistice, poate niciun alt domeniu al genului nu îl reprezintă atât de categoric pe
lon Bostan ca insolitele sale creaţii consacrate Deltei Dunării. Situate la confluenţa dintre ştiinţă şi poezie, la graniţa plăpândă dintre rigoare şi visare, aceste subtile eseuri în care spiritul metodic al cercetătorului se îngemănează cu sensibilitatea artistului (şi ne gândim desigur, la cele mai bune «numere» ale unei «serii» de inepuizabilă vitalitate, la mai vechile, dar totdeauna proaspetele,
Printre peIicani,
Delta necunoscută,
Sub aripa vulturului,
În lumea raţelor sălbatice,
Păsări din cele patru puncte cardinale,
Stârcul) l-au confirmat definitiv ca pe un cineast cu o scriitură imagistică foarte personală, purtătoare a unor însemne stilistice de neconfundat.
Consecvent marii sale pasiuni, realizatorul revine mereu pe meleagurile unde fluviul se înfrăţeste cu marea, aducându-ne de fiecare dată noi mărturii privitoare la comorile de frumuseţe ale faunei şi florei ţinutului. Ca de pildă, în recentul
Puterea instinctului, film cu «suspense», nervos şi duios totodată, în care «dramatizarea realului», pentru a folosi o formulare dragă lui Iliu, nu exclude accentele lirice, ci dimpotrivă, le înglobează organic. În conformitate cu codul nescris al unor ritualuri ancestrale, călăuziţi de atotdominatoarea «putere a instinctului», corcodeii, lăcarii sau boicuşii trăiesc o fascinantă aventură a cunoaşterii; privirile scrutătoare ale camerei ascunse surprind cu migală şi exactitate avatarurile existenţei micilor zburătoare ale Deltei, descoperă cele mai ciudate şi mai neverosimile locuri de cuibărit alese de acestea, înfăţisându-ne o lume stranie, încărcată însă irezistibil cu farmec şi gingăşie. Lupta dintre şarpe şi pasăre, dintre puişorii firavi abia ieşiti din găoace şi ferocele lor duşman, apare astfel ca un adevărat punct culminant al întregului, dobândeşte dimensiunile unei confruntări esenţiale în care, precum în basmele cu zmei ce ne-au legănat copilăria, binele învinge totdeauna răul.
Deosebit de concludent, atât sub raportul strict al contribuţiei ştiintifice, cât şi în privinţa calităţii intrinseci de expresivitate vizuală,
Puterea instinctului consfinţeşte, mai cu seamă, biruinţa perseverenţei umane, recompensează efortul de a pândi zile, câteodată săptămâni în şir chiar, în condiţii atmosferice incredibil de vitrege adeseori, un fenomen natural ce se poate ivi ori ba. «Frumuseţea singulară a filmului este o răsplată pentru răbdarea cu care s-a aşteptat ca lucrurile să înceapă să vorbească şi, bineînţeles, răbdarea face casă bună cu sensibilitatea (...)», scria cândva Siegfried Kracauer, despre documentarele lui Robert Flaherty; cuvintele reputatului filmolog par a defini surprinzător de viu şi acest ultim opus al lui lon Bostan. Autor «total» aidoma părintelui lui
Nanuk, deopotrivă scenarist, regizor şi operator al propriilor pelicule, prin
Puterea instinctului realizatorul român trece încă o dată cu brio proba dificilă a tenacităţii, tenacitate izvorâtă din neţărmurita dragoste a artistului pentru miracolul spectacolelor ce se joacă fără răgaz la marele teatru al naturii.
Pe ogorul cu parcele încă nedefrişate în totalitate al filmului de popularizare ştiiţifică, au mai crescut în anul ce s-a scurs şi alte plante. Rigorile spaţiului tipografic nu ne permit să zăbovim acum asupra fiecăruia dintre titlurile demne de un anume interes. Vom semnala totuşi, rămânând între coordonatele aceleiaşi generoase arii tematice,
Lacurile glaciare ale RetezatuluI, scurtmetraj iscălit de regizoarea Maria Săpătoru împreună cu operatorul Liviu Niţu. Conduşi, cu agreabilă lentoare de imagini a căror plasticitate ar putea-o invidia multe producţii cu caracter turistic, desluşim o părticică din «misterele» ecologiei carpatine, obţinem preţioase informaţii asupra succesiunii etapelor climatice din zona montană. Printre altele, mai aflăm că, în curănd, în apele de o limpede frumuseţe albastră ale Bucurei Galeşului sau Liei nu vor mai înota doar broscuţele şi minusculele crustacee; impulsionat de specialiştii în piscicultură, un oaspete de vază — păstrăvul — va pătrunde pentru întâia oară în împărăţia batracienilor, încercând să facă faţă unor altitudini de aproape 2000 metri. lar
Lacurile gIaciare ale Retezatului se vor dovedi, sperăm, gazde bune şi primitoare.
