„Am vrut să aduc pe ecran o serie de imagini pe care toţi le cunoaştem, imaginile unei primăveri obişnuite, dar ale cărei detalii nu pot fi percepute de ochiul nostru din cauza dimensiunii lor şi a timpului în care se petrec aceste fenomene.” ne spune inginerul Sergiu Nicolaescu despre filmul său care a obţinut la Moscova Premiul de excelenţă pentru culoare şi filmări speciale, decernat în cadrul Congresului Uniunii internaţionale a asociaţiilor de tehnică cinematografică (UNIATEC) 1962.
Distincţia răsplăteşte eforturile creatoare ale celui mai tânăr colectiv al Studioului „Alexandru Sahia”, colectivul de experimentări, care urmăreşte găsirea şi extinderea unor noi metode de filmare.
Primăvara obişnuită are o certă substanţă poetică. Florile devin balerine graţioase şi inefabile (păpădia, floarea de gutui), ghiocelul dă, asemenea unui dirijor, semnalul trezirii naturii Ia viaţă. Miracolul înfloririi sau cel al muncii albinelor în floare este urmărit cu discreţie şi delicateţe.
Filmul cuprinde un prolog tehnic în care realizatorii explică procedeul de filmare folosit: declanşarea imaginii la intervale de timp egale, astfel încât un fenomen, care în natură durează o zi sau două, pe ecran se consumă în câteva secunde.
Culoarea, de un bun gust dar şi de o naturaleţe surprinzătoare (lucru menţionat şi în premiul decernat), trădează afinităţile mărturisite sau nu, ale realizatorului cu pictura (înainte de a se înscrie la politehnică, Sergiu Nicolaescu a urmat un timp Institutul de arte plastice). „Florile sunt frumoase prin ele însele,
ne-a declarat dânsul. Sistemul special de iluminare ne-a permis să obţinem această culoare naturală splendidă. Participarea mea s-a rezumat doar la alegerea fondului.” Într-adevăr, pe ecran, datorită contrastului de culoare cu fondul, florile capătă relief şi individualitate.
Acum, după al treilea film (primul a fost
Legume în seră, distins cu Premiul pentru cel mai bun film agricol la Vancouver în 1962 şi cu medalia de argint la Budapesta în 1961, iar al doilea —
Scoicile n-au vorbit niciodată, la care a lucrat ca operator şi coscenarist, alături de
V. Calotescu), ing. Sergiu Nicolaescu şi-a exprimat dorinţa de a continua munca începută şi de a perfecţiona dispozitivele şi aparatele de filmări speciale.
