Și cu un boboc se face primăvară *)

     Al treilea anotimp, într-o ordine a producției cinematografice — primăvara — vine la rând, după „toamna” și respectiv „iarna” bobocilor. Aceiași autori: scenaristul Petre Sălcudeanu și regizorul Mircea Moldovan. Comedie gândită de ardeleni, gospodărește, cu chibzuință și în numele eficienței. De altminteri, în ultimii ani cinematografia noastră s-a întors cu fața către sat, mai exact și-a făcut un reper tematic principal din problemele noii revoluții agrare. Registrele stilistice și de gen s-au mai schimbat. Voința de a sonda într-o realitate anume și de a scoate din inerție oameni și locuri a rămas aceeași, dacă nu cumva a crescut și și-a perfecționat instrumentele.
     Primăvara bobocilor trece serialul printr-o stare de primenire binevenită. Fenomenul are un protagonist, semn că fie și numai cu un boboc autentic primăvara poate să vină. Ionuț, personajul „stricător” de ordine, de fapt cel care ia taurul de coarne, nu e altul decât fiul președintei de cooperativă agricolă, al Varvarei. Femeie aprigă, judecând drept și dintr-o bucată, uneori prea convinsă că face numai și numai lucruri bune, susnumita nu dă niciodată înapoi.
     Ionuț își cunoaște mama și la fel de bine îl știe și pe Toderaș, tatăl, trimis la vaci de către Varvara. Tot satul cunoaște situația — Varvara e o găină care și-a luat prea în serios rolul de cocoș. Din dorința de a face bine ea a cam băgat frica în oameni. E ascultată fără replică, și de multe ori are dreptate. Ca să-și recunoască totuși limitele sau chiar greșelile e nevoie de o strategie specială. O atare strategie încearcă să construiască filmul lui Mircea Moldovan. Din nostalgică și rocambolescă (vezi fanfara cu care Varvara vine la gară să-și întâmpine fiul) povestea trece în domeniul farsei. Ca să-și poată îndupleca mama să-i dea ascultare Ionuț joacă rolul bolnavului închipuit. I se topește inima inflexibilei Varvare văzându-și băiatul căzut în boală. Acest „boboc” răsfățat, ținut sub supraveghere, își atinge planul. O convinge pe mamă că agrotehnica e o știință de care va trebui să țină seama. La rândul ei, Varvara aprobă sugestiile venite din partea fiului aflat în practica de la sfârșitul ultimului an de facultate.
     Acestea sunt întâmplările pe care se brodează câteva scene pigmentate cu un umor ba desuet, ba crispat, care se leagă mai greu. În rolurile de tată — fost președinte și mamă — actuală președinte de cooperativă agricolă: Dem Rădulescu (docil, subaltern, revoltat cu sfială și bine intenționat, trecând încetul cu încetul de partea fiului, adică a adevărului) și Tamara Buciuceanu-Botez (aici cu un excelent joc al mimicii). O surpriză — Anda Onesa într-o comedie. Stilul ei: șăgalnic, inteligent, modern. Horațiu Mălăele, nu ni s-a părut a aduce o noutate în felul de a juca. O apariție care întotdeauna luminează ecranul — Tora Vasilescu.
     Cheia satirică a filmului se află la Ionuț și la generația tânără. Dar filmul ne arată și destui tineri gata a se oploși în locuri călduțe, deși au pregătire în specialități agricole. Povestea îi scoate din rutina vieții parazitare și-i trimite în câmp sau la zootehnie. Cu un singur boboc în așteptarea diplomei, căruia finalul îi aduce și o „boboacă” (în persoana celei „însărcinate” de Varvara cu paza odraslei), personaj interpretat nu doar cu aplomb și imaginație de către Anda Onesa, dar și cu o exactitate a sugestiilor comice), Primăvara... poate trece la seria următoare și ultima: Vara bobocilor.
 
*) Primăvara bobocilor