Fantezi în major

Mulţi pictori cu personalitate au fost atraşi şi sperăm vor mai fi — spre animaţie. E un domeniu de cucerit în continuare, spre gloria ambelor arte. lon Truică e unul din cazurile fericite în care talentul plastic nu s-a adaptat, formal, expresiei cinematografice, el este de la origină expresie, fantezie pur cinematografică. Purismele, în orice domeniu, duc la segregaţie, uneori la sinuciderea teritoriilor strict delimitate. Aici hotarele sunt mobile, fluide, creatoare de inepuizabile surprize. Nu pictura lui Truică e cinematografică prin mişcare, topire şi rafinată reconstrucţie în spaţiu a culorii (mai mult decât a desenului), ci gândirea, imaginaţia pictorului e, din pornire, film. Adică desfăşurare în timp a metaforei până devine idee. O floare-inimă pulsează neliniştit în pieptul meşterului Manole urmărind drumul Anei prin furtună. Când femeia trebuie zidită, floarea-inimă îşi opreşte palpitul, bărbatul a albit, a murit parcă în clipa sacrificiului. Dar construcţia se poate înălţa, în fine, şi iată roza reluându-şi vibratiile  în chiar temelia construcţiei (Marea zidire). În pântecele munţilor tru­desc, în cercuri concentrice de serpentine şi straturi suprapuse, ca în purgatoriu, minerii din Baia. (Furtuna). O singură lucire sparge bezna: flacăra aurului. Unii sunt absorbiţi, fatală gravitaţie, spre hăul pământului. Minerii rămaşi pornesc la che­marea buciumelor spre locul revoltei, în­florind dealurile, răsărind din izvoare. Curg nesfârşit odată cu apele, şuvoaie adunate într-un elan de obidă. Câteva scene anto­logice de film artistic cu ample mişcări de masă ar valora cât aceste momente con­cise, inspirate, figurând cu atâta vibraţie, matca revoltei. Ori a sacrificiului. Rafinatul, debordând de fantezie Carnaval; poemul sublimului tragic (minus dimensiunea ridi­colului): Hidalgo; inventivul, spiritualul Cine aduce primăvara? şi altele de mai mică inspiraţie (Văzduh, Vaporaşul alb) definesc universul unui creator profund onginal de la care animaţia românească nu «câştigă», ci se găseşte pe sine în ceea ce are ea mai specific, mai elevat.