Nu vreau să mă însor (1960)

"Nu vreau să mă însor a fost o comedie destul de timidă, cu intenţii satirice, modeste, în schimb a avut antren, un ton... tonic, optimist, şi a adus pe ecran crâmpeie de viaţă. Nu întâmplător, acest film cu pozitivi şi negativi a realizat o adevărată performanţă pentru acel timp, aceea de a da mai multă consistenţă psihologică personajelor pozitive decât celor negative, fapt nu tocmai curent în practica producţiei cinematografice." (Călin Căliman, Magazin Cinema 1976)