Într-un oraș mic de provincie la concursul „Orașele țării cântă”, organizat de Radioteleviziune, se înscrie la insistențele fratelui ei mai mic și Gloria. Ea este elevă în ultimul an de liceu și este pasionată de cibernetică. Profesorul ei de fizică consideră că participarea Gloriei la concurs este un sacrilegiu pentru știință. Gloria vrea să participe doar pentru plăcerea de a cânta, iar spectacolul îi va încânta pe localnici." /> Aarc.ro - Gloria nu cântă (1976)

Revistă online editată de Uniunea Cineaștilor din România

Premiul pentru publicistică 2015 al Asociaţiei Criticilor de film



Gloria nu cântă (1976)

Gloria Won't Sing


96 min. - Film muzical - AG - 16.05.1977


Sinopsis :

Într-un oraș mic de provincie la concursul „Orașele țării cântă”, organizat de Radioteleviziune, se înscrie la insistențele fratelui ei mai mic și Gloria. Ea este elevă în ultimul an de liceu și este pasionată de cibernetică. Profesorul ei de fizică consideră că participarea Gloriei la concurs este un sacrilegiu pentru știință. Gloria vrea să participe doar pentru plăcerea de a cânta, iar spectacolul îi va încânta pe localnici.

Regie: Alexandru Bocăneţ

Scenariu: Dumitru Solomon

Actori Principali: Toma Caragiu, Octavian Cotescu, Tora Vasilescu


Galerie foto


Galerie video



Distribuție

Toma Caragiu Profesorul de fizică
Octavian Cotescu Leonard
Tora Vasilescu Gloria
Vezi tot genericul

Producători

Casa de filme Unu

Date de producție

Filmări aprilie – august 1976. Cheltuieli de producţie 3.667.000 lei
Ecran normal, color, 2612 m.

Distribuitori

Româniafilm

Festivaluri

Trivia

  • „Singurul lungmetraj pentru marele ecran al regizorului de televiziune Alexandru Bocăneţ, ultimul rol al actorului Toma Caragiu, decedat, ca şi regizorul, în cutremurul din 4 martie 1977, înainte ca filmul să fie prezentat în premieră." (Bujor T. Rîpeanu „Filmat în România")
  • Pe generic Ștefan de Fay este trecut Ștefan Fay pentru că titlurile nobiliare nu erau recunoscute în perioada comunistă.
Opinia criticului
„Senzaţia principală pe care o lasă primul şi, din nefericire și dintr-o mare nedreptate, ultimul film al regizorului Alexandru Bocăneţ este de contact cu un univers pur, universul artiştilor privilegiaţi de soartă să rămână cu sufletul în preajma stării de graţie numită copilărie. (...) O senzaţie tonică, senină, luminoasă, reconfortantă. (...) Filmul pare făcut dintr-o joacă, dintr-o copilăreală frumoasă, din fantezie şi inspiraţie, făcut uşor, fără nici umbra unui efort. Trebuie să te uiţi foarte bine şi foarte îndeaproape ca să vezi câtă muncă grea se află sub joacă, câtă strădanie ascunde copilăreala, cât consum de inteligenţă a alimentat fantezia, câtă meserie bine stăpânită a sprijinit inspiraţia. Binecunoscuta marcă Alexandru Bocăneţ: profesionalism dublat de fantezie, fantezie sprijinită de inventivitate, niciodată obosite, o fantezie niciodată secată, şi talent şi bun gust şi inteligenţă. (Eva Sîrbu)

„Dacă Gloria nu cântă s-ar fi văzut înainte, aş fi putut spune cu o imensă bucurie: s-a născut un regizor de film; dincolo de amărăciunea subiectivă a acestui „dacă", este un adevăr obiectiv: un strălucit om de televiziune a demonstrat că poate fi cu egală strălucire om de cinema." (Călin Căliman)