Revistă online editată de Uniunea Cineaștilor din România

Premiul pentru publicistică 2015 al Asociaţiei Criticilor de film



Boogie (2008)


103 min. - Dramă - N 15 - 19.09.2008

Într-o scurtă vacanţă pe malul mării, Dragoş Ciocazanu zis Boogie se întâlneşte cu doi dintre prietenii lui din liceu, cu care încearcă să retrăiască emoţiile unui timp ireversibil.

Regie: Radu Muntean

Scenariu: Radu Muntean, Alexandru Baciu, Răzvan Rădulescu

Actori principali: Dragoş Bucur, Anamaria Marinca, Mimi Brănescu, Adrian Văncică


Galerie foto


Galerie video

Distribuție

Dragoş Bucur Bogdan Ciocăzanu
Anamaria Marinca Smaranda Ciocăzanu
Mimi Brănescu Sorin Penescu
Vezi toată distribuția

Producători

Multimedia Est
Antena 1
Susținut de CNC
McCann Erickson
Optimedia

Date de producție

Ecran normal, color, 2894 m, sunet dolby SRD. Filmări la Neptun.

Distribuitori

New Films

Festivaluri

  1. 2008 - Essone - Premiul special al juriului
    2008 - Hamptons - Premiul pentru scenariu
    2008 - Palic - Menţiune specială a juriului
    2008 - Anonimul - Premiul pentru regie
    2008 - UCIN - Premiul pentru regie, Premiul pentru interpretare feminină rol principal (Anamaria Marinca).Premiul pentru interpretare masculină rol principal (Dragoş Bucur)
    2009 - Gopo - Premiile pentru regie, actor în rol principal (Dragoş Bucur), actriţă în rol principal (Anamaria Marinca) şi actor în rol secundar (Mimi Brănescu)

Trivia

  • Iniţial, pentru rolul lui Boogie, regizorul se gândise la Mimi Brănescu şi la Andi Vasluianu.
  • Micuţul Adrian Ciocăzanu este interpretat de Vlad Muntean, fiul regizorului.
Radu Muntean despre geneza filmului
"Eram la primul copil, de abia se născuse Vlad, aşa că nu aveam cine ştie ce experienţă ca tătic. M-am tot gândit la perioada aia, erau nişte ani în care munceam extrem de mult. Făceam foarte multă publicitate, filmam ca disperatul şi nu mai aveam deloc timp nici pentru mine, nici pentru familie, nici pentru cei din jur. Simţeam că nu mai sunt stăpân pe timpul meu şi priveam vremea liceului ca pe un fel de vârstă de aur. Numai că apoi am avut ocazia să mă întâlnesc cu prieteni din liceu şi deziluzia a fost destul de mare. De fapt nu mai comunicam, lucrurile se schimbaseră, noi ne schimbaserăm. N-am mai găsit un ton comun nici măcar atât cât reuşesc personajele din film în prima parte. Aşa că totul a pornit din dezamăgirea asta pe care am trăit-o la un moment dat, că pus în faţa realităţii nu mă mai pot întoarce în trecut." (Re:Publik, mai 2008)