Dumnezeu la saxofon, dracul la vioară (2004)

Oamenii din "Centrul de Recuperare, Reabilitare și Reintegrare Profesională pentru Bolnavi Neuro-Psihici Adulți Gura Ocniței" și viața lor în această instituție, în care formează "o micro-societate închisă". Cei 300 de pacienți, unii dintre ei locuind câte 12 în cameră, leagă prietenii, se căsătoresc, se ceartă, se despart. Cafeaua și țigările sunt valută forte. Mâncatul, dormitul și împărțirea medicamentelor sunt activitățile care dau ritm unei vieți monotone.