Andrei Jurcă se întoarce de la studii la oțelăria din care a plecat. Aici vrea să folosească un procedeu nou pentru fabricarea oțelului. Se lovește de împotrivirea lui Liviu Bota, șeful său. Andrei se hotărăște să încerce metoda fără acceptul șefului, dar o neglijență a maistrului care supraveghea procesul pune în pericol de explozie conducta de gaze. Andrei și Liviu, ajutați de muncitori, reușesc în ultimul moment să evite dezastrul." /> Aarc.ro - Pride(1960)

Revistă online editată de Uniunea Cineaștilor din România

Premiul pentru publicistică 2015 al Asociaţiei Criticilor de film



Pride(1960)

Pride


85 min. - Film politic - AG - 30.03.1961


Synopsis:

Andrei Jurcă se întoarce de la studii la oțelăria din care a plecat. Aici vrea să folosească un procedeu nou pentru fabricarea oțelului. Se lovește de împotrivirea lui Liviu Bota, șeful său. Andrei se hotărăște să încerce metoda fără acceptul șefului, dar o neglijență a maistrului care supraveghea procesul pune în pericol de explozie conducta de gaze. Andrei și Liviu, ajutați de muncitori, reușesc în ultimul moment să evite dezastrul.

Director: Marius Teodorescu

Writer: Marius Teodorescu, Alecu Ivan Ghilia

Stars: Victor Rebengiuc, Constantin Codrescu, Ilinca Tomoroveanu


Galerie foto




Distribuție

Victor Rebengiuc Andrei Jurcă
Constantin Codrescu Liviu Bota
Ilinca Tomoroveanu Marina
Vezi tot genericul

Producători

Studioul cinematografic „București”

Date de producție

Filmări 08.07.–  05.11.1960, exterioare la Hunedoara, Reșița, Sibiu, București; interioare la Buftea. Cheltuieli de producție 4.592.000 lei.
Ecran normal, a/n, 9 acte, 2159 m.

Distribuitori

Direcția Difuzării Filmelor

Festivaluri

Trivia

Alecu Ivan Ghilia despre scenariu
„Pentru început am fost solicitat să scriu dialogurile unui film realizat de Marius Teodorescu. Este vorba de Mândrie
Nu e nevoie de menajamente. Rezultatul muncii mele n-a fost un prilej de... mândrie. Evident, lipsa de experienţă şi-a spus şi ea cuvântul. Dar n-a fost numai asta. „Dialogul” meu a fost socotit ca un „cuier” în care urmau să se agaţe sarcinile drmaturgice ale filmului, sarcini pe care contextul (imagine, interpretare) nu le slujea cu limpezime. Textul meu trebuia să fie doar un mijloc de a explica momentele psihologice ale filmului, meandrele naraţiunii, datele interioare ale unor personaje care nu vorbeau singure despre ele, care nu trăiau efectiv. În genere, cred că regizorul trebuie să se slujească de textul vorbit, dar dacă, prin viziunea lui de ansamblu nu izbuteşte să-şi comunice mesajul, ideea şi speră că dialogul îI va salva, el greşeşte fatal..." (Cinema nr. 3, martie 1964)