Cronica animației
După ce a trecut binișor de obstacolele tablei înmulțirii și de capcanele declinărilor si conjugărilor, când a început să cunoască tainele tabloului lui Mendeleev și să înțeleagă înfiorat legea gravitației, când a pășit deci în adolescență, tânărul cinefil este fără doar și poate atras de genul science-fiction. Animația nu mai înseamnă pentru el impetuoasa urmărire dintre motan și șoricel, ci o poveste despre călătorii interplanetare. Ca și în basmele copilăriei, binele învinge până la urma răul, dar eroul pozitiv nu mai este ajutat de cai înaripați și de zâne atotștiutoare, ci de rachete, roboți, laseri și Calculatoare. În acest gen cu fascinație asupra publicului adolescent s-au specializat animatorii noștri
Călin Cazan și Mircea Toia care au realizat nu de mult primul „sci-fi” românesc de lungmetraj în desen animat,
Misiunea spațială Delta, câștigător al câtorva premii la ultima ediție a festivalului filmului pentru copii de la Piatra Neamț. Iubind ca orice suporter al anticipației viteza, cei doi au terminat deja primele episoade ale unui nou ciclu științifico-fantastic,
Ultima misiune, proiectate pe ecranele noastre. Filmele
S.O.S.,
După 12 rotații și
Zona Interzisă deschid drumul unor aventuri intergalactice cu „va urma”.
Dacă în prima peliculă a autorilor, protagonistul era un ordinator cu sentimente omenești, în noul serial eroul este un pământean crescut de ciudații locuitori ai unei planete îndepărtate, Doreea. După ce și-a pierdut părinții într-un accident cosmic, micuțul Kenno ajunge la bordul navei „Argos” în lumea pașnicilor doreeni care îl educă după tradiția lor. Devenit adolescent, băiatul trece cu bine probele de înțelepciune ale tribului, dar descoperă că el este „altfel”, că vine de altundeva și începe să fie mistuit de curiozitate de a-și lămuri originea. Și de dorul de ai săi. Acestea sunt premisele peripețiilor în care, ca un Făt Frumos al viitorului, Kenno are de înfruntat încercări grele și este ajutat, bineînțeles, de prietenii pe care știe să și-i aleagă, dar și de formulele, deloc magice, ale matematicii și fizicii. Eroul căruia vrea să-i semene adolescentul zilelor noastre conduce cu îndemânare nave și navete spațiale, își urmărește inamicii pe
display-ul de la bordul rachetei și întreține relații amicale cu roboți mari și mici și cu extratereștri prietenoși. Primele episoade beneficiază de ingredientele de bază ale genului: suspans, recuzită tehnologică ingenioasă și momente de mare spectacol cinematografic. Decorurile, grafica, animația și efectele speciale sunt de o calitate ce poate concura cu bunele pelicule S.F. produse în Europa și mai ales în numeroasele studiouri dedicate exclusiv acestor producții din țara Soarelui Răsare. Dincolo de alura modernă și atracțioasă, noul serial se cuvine apreciat pentru acuitatea ideilor sale. În ciudatele „mașini zburătoare”, eroul călătorește de fapt înspre Pământul prezentului și este frământat de problemele „la zi” ale planetei noastre. Pentru
Ultima misiune „nimic din ceea ce este omenesc nu e străin”.