Online Magazine Edited by The national union of filmmakers

Film Critics Association 2015 Award for Best Film Journalism



Se filmează „Bietul paparazzo” de Nicolae Mărgineanu


Povestea unui fotograf mioritic de scandal
     E început de noiembrie, ora prânzului, așa că doar puținii plimbăreți din Parcul Herăstrău pot fi martorii filmărilor pe care Nicolae Mărgineanu le face la „Bietul paparazzo”. „Mai avem nevoie cam de 20 de zile de soare ca cea de azi”, ne mărturisește regizorul, așteptând să sosească Marcel lureș împreună cu băiețelul Tudor Manole, partenerul său din film. Ei vor trebui să filmeze plimbarea prin parc a eroului, Gari, și a băiatului acestuia. Dar despre ce va fi vorba în film?
Un subiect fierbinte
     „E un film de actualitate ― povestea unui fotograf de scandal care are misiunea de a face o fotografie compromițătoare unui deputat din opoziție care e bănuit că trăiește cu o minoră. El își găsește un loc de pândă în mansarda unei prostituate, de unde poate vedea la fereastra camerei de hotel unde locuiește deputatul. Și așa stă cam o lună și jumătate până când reușește să facă această fotografie. În acest timp, între el și prostituată se stabilește o relație interesantă, care începe de la ură și intoleranță și sfârșește în acceptare și înțelegere. În momentul în care el a făcut fotografia și a plecat, ea nu rezistă și se sinucide. De aici un întreg scandal, pentru că deputatul, dat jos de mafia politică, se răzbună și intentează un proces în care fotograful e acuzat de omucidere. Partea frumoasă e procesul lui de conștiință. Asta e și surpriza filmului care, la prima vedere, e un thriller, dar care la final se întoarce cu 180 de grade. Sper că spectatorul va pleca meditând asupra lui”.
     Distribuția numără numai actori de primă mărime: Marcel lureș în rolul fotografului, Maria Ploae în cel al prostituatei, Gheorghe Dinică (procurorul), Alexandru Repan (director de ziar), Doru Popescu (deputatul), Draga Olteanu-Matei ― o participare extraordinară, în rolul unei surde. Micuțul Tudor Manole (deja obișnuit să fie actor, pentru că a jucat și în Dublu extaz de Iulian Mihu) nu pare deloc timorat de faptul că îI are ca partener pe Marcel lureș. Mama lui, care e prezentă la filmari, I-a dus în preziua turului de manivelă (2 noiembrie) la „O noapte furtunoasă” și Tudor a fost încântat de Marcel lureș, despre care a spus că e foarte frumos. Acum pare mai mult tentat de monedele pe care actorul i le-a dat ca să meargă după filmare la jocurile electronice. Până când operatorul Doru Mitran va pregăti aparatul, Tudor și Marcel lureș se plimbă mână în mână și repetă replicile. L-am abordat pe actor, pentru a-l întreba cum își vede personajul. „E un superfotograf, angajat ca mercenar de lux, care trage din toate pozițiile. Destinul lui e unul mai special, ca al tuturor după '89”. Este bine să filmezi în România și nu în America? „E bine că suntem acasă, că suntem relaxați. Avem o țintă comună, aceea de a revigora ― nu știu dacă e bun cuvântul ―, de a restabili, de a refonda filmul românesc, care în ultimii 9-10 ani a fost în cădere liberă, într-un fel de autoruinare. Și tot ce s-a făcut a fost, practic, dovada disperării izvorâte din această ruinare la toate nivelele. Alte proiecte cinematografice nu mai am deocamdată în țară. Despre cele din străinătate nu pot încă vorbi”.
Noi și americanii
     Despre americani am vorbit și cu Nicolae Mărgineanu, mai precis despre moneda lor. „Am primit împrumutul de la stat (2,3 miliarde), dar dolarul a înghețat. Numai când am cumpărat pelicula am cheltuit 100 de milioane de lei în plus față de cât trebuia inițial. Asta să ne fie învățatură de minte ca data viitoare să punem mai mult. Inflația lucrează foarte mult împotriva noastră, de asta nu ne putem permite să lungim deloc. Ne-am putea trezi la un moment dat că nu mai sunt bani și ar fi foarte grav”. Filmările sunt programate să dureze până la sfârșitul anului și, cu excepția unei zile la mare, ele au loc numai în București ― la „butucul” din Cișmigiu, într-un bloc de lângă Cafeneaua Veche, la o alimentară din Dristor, la Institutul de Geriatrie „Ana Aslan”, unde s-a tras primul tur de manivelă. Prezent la primele Iuări de imagini, scenaristul Răsvan Popescu aflat la cea de-a doua colaborare cu filmul, după Prea târziu de Lucian Pintilie) ne-a oferit câteva date privitoare la geneza scenariului realizat, de altfel, după romanul său „Omul cu cioc și gheare”: „Inițial, Lucian Pintilie a fost cel care a citit romanul (apărut la Editura Olimp în 1994) și a spus că-l interesează, dar un pic altfel. El vedea personajul ― o paiață de presă ― ca pe unul care, după șocul produs de moartea prostituatei, nu se mai recuperează. Am scris scenariul, dar rezultatul n-a fost mulțumitor nici pentru Pintilie, nici pentru mine. Textul a stat mort un an de zile și apoi s-a întâmplat ca Nicolae Mărgineanu să citească romanul și să dorească un scenariu exact ca în carte. Ulterior acesta i-a plăcut și lui Pintilie și, în loc să se simtă jignit, ne-a ajutat chiar financiar, prin Studioul de film al Ministerului Culturii, care ne-a dat 300 de milioane de lei. Nu pot să fiu decât recunoscător. De altfel, acurn lucrez la un scenariu pentru viitorul film al său. E o idee frumoasă, foarte sensibilă”.
Regizor și producător
     Producătorul filmului este tot Nicolae Mărgineanu. „Este o experiență nouă pentru mine. Am devenit producător de nevoie, pentru că puținii producători din România sunt mai mult tentați de coproducții și de prestări de servicii. Negăsind pe cineva care să fie interesat de filmul meu, am luptat să obțin eu cei 51% (restul de 49%, adică cele 2,3 miliarde, fiind primit de la ONC). Cred că am făcut un lucru bun (sper, cel puțin, pentru că experiența nu e terminată), deoarece pot să-mi protejez filmul. Nu va exista niciodată un conflict între producător și regizor”.
     Filmul este programat să iasă pe ecrane în 1999, scenariul fiind scris astfel încât să surprindă publicul în pragul alegerilor (în caz că nu vor fi alegeri anticipate). „Tocmai pentru a fi cât se poate de actual ― spune Nicolae Mărgineanu ― și sper să nu ne surprindă nimic din ce va veni în politica românească”.

*) filmul a fost lansat cu numele Faimosul paparazzo.
 
 
(România liberă, 12 noiembrie 1998)

Tags: faimosul paparazzo, iulia blaga, nicolae margineanu, pe platouri

Comments: