”Jurnalul familiei –escu”, de Șerban Georgescu: Letopiseț al românului de rând

Într-un an de manifestări patriotarde, declarații sforăitoare, evenimente fără conținut, documentarul Jurnalul familiei –escu este o apariție inedită. Nu vorbește despre conducători, bătălii

glorioase, ”evenimente care au marcat”. Este istoria omului din clasa medie, care se străduiește să lupte pentru familie, demnitate, bunăstare, adică supraviețuire. Familia –escu poate fi oricare dintre noi, indiferent de vremuri, naționalitate, religie, cu sacrificiile de fiecare zi. Șerban Georgescu povestește, cu umor sau tristețe, istoria de o sută de ani a familiei lui sau a altora. Pornind de la anecdotica neamului său, regizorul intră, cu lejeritate, într-o analiză socială, istorică, politică, culturală a diferitelor perioade. Așa cum ne-a arătat că se poate, în Varză, cartofi și alți demoni, este propriul său personaj și tot filmul are o încărcătură subiectivă asumată.

     Ideea acestui documentar i-a fost propusă regizorului de Laurențiu Damian, președinte al Uniunii Cineaștilor din România și director al Studioului Video Art, care a și produs filmul și l-a prezentat la premiera de la Cinema Țăranul Român.
     În afară de mărturiile lui, Șerban Georgescu i-a invitat să ia parte la această istorie personalizată pe Stelian Tănase, Theodor Paleologu, Vintilă Mihăilescu, Sorin Ioniță, Mihaela Miroiu, Ioana Pârvulescu. Film de montaj, regizorul a folosit, ca suport video pentru comentariul său, imagini de arhivă inedite de la Arhiva Națională de Filme și Televiziunea Română, fotografii din arhiva personală sau din cea a invitaților, a membrilor echipei și a numeroșilor contributori care au răspuns apelului pe facebook.
     Așa cum pe vremuri se publicau cărticele educative, Șerban Georgescu face ”Istoria pe înțelesul tuturor”, o poveste personală, asumată, dinamică, cu umor și autopersiflare, cu tristețe și înțelegere. Pentru –escu, istoria nu este o chestie abstractă și glorioasă, ci viața așa cum e ea în fiecare zi.