El este actorul care declară fără fasoane: „Eu nu sunt un om modest”. Are şi de ce să nu fie cu o activitate prodigioasă pe scena teatrului din Constanţa şi cu o filmografie de peste 30 de filme. Pentru el nu există roluri mici şi roluri mari şi nu pregetă să „facă” un vecin, un muncitor pe motostivuitor, un invitat la masă etc. pentru că ştie că e capabil ca dintr-o simplă apariţie, ca de pildă aceea din Pescuit sportiv sau din Tatăl fantomă, să rămână pe retina spectatorului şi critica să vorbească despre acel moment. Mai este mândru pentru că un regizor ca Mircea Daneliuc l-a distribuit în filmele sale, rezervându-i roluri de anvergură precum cele din Marilenasau Cele ce plutesc.
Fără îndoială, Nicodim Ungureanu nu este actorul care să rămână cantonat în personaje secundare care dau sare şi piper unui film. Pentru el trebuie să se scrie roluri consistente, aşa cum a făcut Cristian Comeagă în Cel ales. Escu - securistul unsuros, perfid, care ameninţă cu zâmbetul pe buze, care e grobian cu stil, care striveşte oamenii cu nonşalanţă – reprezintă una dintre principalele reuşite ale filmului. Orice ar face, Nicodim Ungureanu are farmec.
Imaginea: Dan Ţuculescu
