„Încep o nouă viață artistică”

     Popas pe platoul de filmare instalat în pădurea Mogoșoaia unde se filmează Băiatul cu o singură bretea. Aflăm de la regizorul lulian Mihu amănunte despre scenariu. El a fost scris de Alexandru Nicolaidi în 1958, dar a trebuit să aștepte timp de 32 de ani pentru că „nu sosise momentul potrivit”. Punctul de pornire: „Niculăiță minciună” de Alexandru Brătescu Voinești și „Cănuță om sucit” de lon Luca Caragiale. La întrebarea: „care este legătura între aceste două texte literare” regizorul a preferat să păstreze secretul până după premieră...
     În schimb, ne-a declarat: „Filmul nostru prinde viață acum, când nu mai există niciun fel de cenzură, din partea nimănui. Acțiunea acestei tragi−comedii care pledează pentru adevăr cuprinde perioada de timp dintre 1900 și 1944 și, nu-i niciun paradox aici, spectatorul va regăsi foarte multe accente contemporane. Pentru că mă gândesc la momentul premierei, la modul cum va primi publicul filmul, țin să vă fac o mică mărturisire nu sunt dispus să dau cale liberă concesiilor. Cinematograful este o arta de avangardă și trebuie să depășească puțin așteptările oamenilor. Am motive să fiu bucuros: Băiatul cu o singură bretea îmi ofera acum, la vârsta a treia, posibilitatea să încep o nouă viață artistică.
― Dar tot ce a realizat regizorul Iulian Mihu de la debut până azi?
— Un capitol definitiv încheiat.
—Dar Felix și Otilia, Marele singuratic, Lumina palidă a durerii...
— Felix și Otilia a fost un film frumos, spectaculos, numai că în vremea noastră lumea are nevoie de altceva și acest altceva include în primul rând adevărul. Motto-ul filmului este edificator: „În viață trebuie să înveți să respecți mai întâi adevărurile mici”. Vorbele acestea le repeta mereu tatăl meu.
— În cinematografie s-au produs transformări. Cum ați găsit Buftea după Revoluție?
— Din fericire pentru soarta filmului românesc foarte mulți dintre bunii profesioniști nu au dat încă bir cu fugiții, așa că mi-am putut alcătui echipa până să am de înfruntat mari greutăți. În tot locul însă „foșnesc” birocrații...
— Să vorbim puțin despre filmele dv. viitoare...
— Câte o să mai apuc să fac. Câte o să mai pot realiza. Oricum, în privința scenaristului lucrurile sunt clare: tot Alexandru Nicolaidi îmi va fi colaborator. După Băiatul cu o singură bretea urmează Kira și orbii inspirat din unicul roman al lui Panait Istrati, „Kira Kiralina”. Voi urmări destinul unui tânar care străbate lumea, visând că trăiește în vremea lui Panait Istrati. Va urma un film mai simplu, după un scenariu original al aceluiași Nicolaidi intitulat De ce nu mă iubiți?, o tragică poveste a unei iubiri pătimașe.
— Revenind la Băiatul cu o singură bretea la distribuția lui...
— Lucrez cu tânăra actriță a Naționalului bucureștean, Maia Morgenstern, un om deosebit care dublează o mare actriță, cu Ștefan Sileanu, cu Alexandru Arșinel, într-un rol inedit, un gropar căruia i-a fost ucis fiul, cu Jean Constantin și el într-un emploi special, cu Violeta Andrei, Dan lonescu, toți distribuiți să facă față registrului dramatic și comic. Textele cântecelor le-am găsit într-un carnet al bunicii iar muzica în ritm de rock, country, lambada este rodul inspirației unui debutant foarte talentat, compozitorul Virgil Popescu.
     O caleașcă neagră cu blazon auriu pătrunde pe aleea pădurii. Portiera se deschide și Baronul (în rol, inginerul de sunet Dan lonescu) coboară sprijinindu-se de un baston: „Stop”. În cadru se vede un stâlp de telegraf „neracord”. În timp ce schimbă unghiul de filmare, operatorul Alexandru Întorsureanu ne spune: „De la Viața nu iartă, trecând prin Marele singuratic, Felix și Otilia am colaborat în mod constant cu lulian Mihu. Cu Băiatul cu o singură bretea încercăm o nouă formulă de cinema „în stilul Mihu” de la Neînfricații, un film pentru televiziune de 5 ore și interzis acum 15 ani. Lucrez cu o echipă de tehnicieni „de mâna întâi” condusă de Alexandru Nicolae. Cameraman este tânărul operator Mihai Spătaru pe care doresc să-l ajut să debuteze în filmul de lung metraj.”
     Spre caleașcă se îndreaptă Doamna (Maia Morgenstern) însoțită de Amant (Mihai Cafrița): „Scenariul m-a intrigat de la prima lectură. Comportă, aș spune, chiar un mare risc. Dar e făcut cu o atenție „milimetrică” și are șanse să se transforme într-o... capodoperă. Un dozaj greșit I-ar împinge însă spre ratare... Dar mie sufletul îmi spune că sunt în preajma unui lucru extraordinar. Mihai Cafrița: „Rolul meu ― Amantul ― poartă în el una din „cheile” filmului: cine se sacrifică și cine trage foloasele de pe urma sacrificiului”.
     Într-adevăr, cine?