Noul lungmetraj semnat de
Anca Damian seamănă precedentei sale pelicule de animație,
Crulic – Drumul spre dincolo, prin caracterul documentar (reconstituirea unor evenimente reale), statutul de coproducție multiplu-europeană și prin lansarea, în România, după un parcurs festivalier onorant. Deși nu a repetat performanța Marelui Premiu de la Annecy,
Muntele magic a fost selecționat la acest festival major și a primit o mențiune la Ottawa, un alt mare festival de animație, și la Karlovy-Vary, competiție cinematografică de categoria A.
Buna primire din partea criticii internaționale a precedat de asemenea lansarea românească, unul dintre comentariile cele mai vizibile fiind cel al lui Radovan Holub, membru al Juriului FIPRESCI la Karlovy-Vary, care afirmă: „
Muntele magic a fost de fapt un candidat serios pentru premiul nostru. Anca Damian e un regizor remarcabil. Al doilea său film, după
Crulic din 2011, este
Muntele magic, în care ea propune ceva înnoitor.” Într-adevăr, cineasta îmbogățește arsenalul de tehnici (animație de fotografii, desene, cartoane decupate,
claymation, inserturi de film
found footage) și rafinează stilul grafic. Bazat pe colaborarea unor animatori din România și Polonia,
Muntele magic pornește de la desenele și picturile naive aparținând eroului, de la fotografiile realizate de el, incluse într-un colaj atractiv ce configurează povestea pasionantei vieți a disidentului polonez anticomunist Adam Jacek Winkler. Alpinist, fotograf, aventurier, Winkler a părăsit în tinerețe țara natală, refugiindu-se la Paris, pentru a se dedica marilor cauze ale secolului trecut. Pentru el, „moartea este singura măsură pentru faptele eroice”. Printre prioritățile eroului care visa în copilările să devină spion s-a numărat combaterea comunismului, idee care l-a făcut să lupte, în timpul invaziei sovietice în Afganistan (declanșată în 1979) alături de mujahedinii ascunși în munți, conduși de comandantul Massoud. Ridicarea unui steag al solidarității cu poporul afgan pe muntele Mont Blanc a făcut celebru numele polonezului, care a murit în 2002, în timpul unei alte ascensiuni solitare, pe masivul Mont Maudit.
Bazat pe o minuțioasă documentare, filmul marchează etapele parcursului lui Winkler cu referiri precise la contextele politice și istorice. Fragmente de jurnal evocă războiul din Vietnam, invadarea Cehoslovaciei sau mișcările contestatare ale tinerilor din Europa anului 1968. Privirea ironică a lui Jacek asupra exceselor stângiste din Franța acelor momente este reprezentată printr-o grafică stlizată în linie caricaturală. Narațiunea își permite să distorsioneze reprezentarea unor evenimente, cu trimiteri cinefile precum comparația cu balaurul din
Nibelungii lui Fritz Lang, scena scărilor din
Crucișătorul Potemkin al lui Eisenstein sau momentul morții, printre cearșafuri, a eroului din
Cenușă și diamant de Andrzej Wajda.
Tonul relatării la persoana întâi se încălzește când eroul se adresează fiicei lui, Ania, și filmul începe să semene cu un jurnal imaginar dedicat celei mai dragi persoane din viața acestui „cavaler al dreptății”. Dialogul imaginar dintre cei doi justifică trecerile dintr-un spațiu în altul și accentele de basm pe care le capătă uneori filmul. Unul dintre cele mai amuzante episoade, cel al caprei care însoțește grupul mujajedinilor ascunși în munți și avertizează luptătorii de sosirea inamicilor sovietici, este și unul dintre cele mai inspirat tratate vizual și regizoral. Tot de convențiile basmului ține și episodul final, care pornește de la banda desenată creată special pentru copii de Adam Jacek Winkler, în care opoziția dintre talibani și mujahedini capătă forma unei lupte dintre bine și rău ca-n povești.
Muntele magic marchează o etapă distinctă în evoluția artistică a Ancăi Damian în domeniul animației. Noul film face parte, potrivit declarațiilor sale, alături de
Crulic – Drumul spre dincolo, dintr-o trilogie despre eroism. Ea mărturisea la conferința de presă intenția de a reprezenta trei etape ale eroismului: inconștient (
Crulic), conștient (
Muntele magic) și sacrificial, ipostază abordată în următoarea sa peliculă animată. Merită remarcată continuitatea unor preocupări din animația românească, mai precis trilogia formată din trei scurtmetraje glosând pe tema eroismului realizate de liderul generației 1980, Zoltan Szilágyi:
Nodul gordian (1979),
Arena (1981) și
Monolog (1983). În relație de continuitate estetică se află și explorarea amestecului de tehnici de animație, a colajului expresiv de fotografii, grafică, fragmente filmate și plastilină deja prezent în filmele lui Szilagyi, dar și ale altor colegi din generația sa, precum Olimpiu Bandalac (
Pompele, de pildă).
Anca Damian are meritul de a ține cu siguranță în mâini un proiect foarte complex și de a armoniza contribuțiile unor artiști din diferite spații. Animația a fost realizată în studiouri din România (Abis şi DSG) și din Polonia, reunind coerent eforturile lui Theodore Ushev, Sergiu Negulici, Raluca Popa, Dan Panaitescu şi Tomek Ducki. Muzica lui Alexandru Bălănescu, ce combină motive est-europene și asiatice, contribuie la sugerarea intimității din comunicarea epistolară cu fiica Ania, precum și la diferențierea etapelor parcurse de aventurierul idealist Adam Jacek Winkler.
Muntele magic este, în contextul cinematografiei românești, una dintre cele mai reușite coproducții. Prezentat în cadrul sesiunii de
Proiecte în producție din cadrul Cartoon Movie Lyon, unul dintre cele mai importante evenimente ale industriei de filme de animație din întreaga lume, proiectul a entuziasmat câțiva producători europeni, care au decis să ia parte la realizarea lui. Ca și
Crulic, noul film al Ancăi Damian marchează revigorarea industriei românești de animație, sector pe nedrept marginalizat în ultimele două decenii. Să sperăm că aceste succese vor reda încrederea celor atrași de posibilitățile nelimitate ale cinematografului de animație, care simt că au ceva de spus în acest domeniu.
