Bătrânețe, singurătate, sate pustiite, sunt cuvintele-cheie ale poveștii scrise și regizate de Andrei Gruzsniczki înDupă 40 de zile. Ar fi premizele unui film trist, dacă nu ar avea și numeroase momente tonice sau amuzante. Gruzsniczki a dezvoltat ideea în cadrul programului LIM – Less is More, unde trebuia să vină cu un proiect de film cu buget mic. Așa că a construit povestea a doi bărbați în vârstă, Emil și Titi, care locuiesc într-un sat din Oltenia. Ca în multe sate din România, și aici au rămas bătrânii, cu garduri dărăpănate și case care n-au mai fost zugrăvite de mult timp. Oamenii se mai adună la crâșmă, dar fără prea multă veselie. Titi trebuie să facă pomenire de 40 de zile pentru nevasta lui, Smaranda, care l-a lăsat singur. Emil stă singur, într-un scaun cu rotile, și este dependent de ajutorul prietenului Titi. Și el o jelește pe Smaranda, de care pare să fi fost îndrăgostit.
Titi (Mircea Andreescu) este mai pragmatic, nu-și exteriorizează durerea, decât printr-o cerere către autoritățile locale să mute un cuib de berze de la el din curte. Supărarea lui este că berzele fac zgomot și-l deranjează. Păsările sunt însă protejate, așa că trebuie multe aprobări și o întreagă operațiune de mutare a cuibului. Aici cererea omului este motivată de suferința personală, dar Andrei Gruzsniczki s-a inspirat dintr-o poveste reală, o știre citită în ziar, despre un sătean care a cerut să fie mutat un cuib de barză, doar pentru că-l deranja, fără să știe ce furtună administrativă declanșează.
Emil (Valer Dellakeza) e mai spiritual, se gândește la momentul trecerii și, asemenea multor țărani din Oltenia, face o repetiție pentru propria înmormântare. Își face singur coșciug, cheamă bocitoare (moment regizat cu mult umor voluntar și involuntar), face pomana. Simona Ghiță a fost, din nou, consultant pentru obiceiurile de înmormântare din Oltenia.
În mod neașteptat, filmul lui Andrei Gruzsniczki este tonic, pentru că personajele sunt oameni puternici, chiar dacă au abordări diferite ale bătrâneții și morții. După 40 de zile, viața celor doi bărbați este guvernată de Smaranda, femeia care le aducea bucurie.
Imagine: Nicolae Cara
Montaj: Radu Georgescu
