​Film și război în Balcani

      Între 8-10 mai 2018, într-o fericită sincroni­zare cu centenarul României Mari, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” a organizat la București cea de-a treia ediție – după cele de a Atena și Belgrad – a Conferinței Internaționale despre Cinematograful Balcanic, având tema „The Great War(s): Our Story”. Atunci, „povestea noas­tră”, a popoarelor balcanice, și relațiile ei cu „marile războaie” ale veacului trecut au fost dezbătute de numeroși experți, nu doar critici și istorici de film, din România, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Franța, Grecia, Irlanda, Marea Britanie, Serbia și Turcia. La începutul acestui an, la filiala germană a reputatei edituri academice Peter Lang a apărut un elegant și substanțial volum cuprinzând lucrările conferinței de la București, coordonat de Adrian-Silvan Ionescu, Marian Țuțui și Savaș Arslan.
     Cartea, intitulată „Balkan Cinema and the Great Wars: Our Story”, este împărțită în trei secțiuni. Cea dintâi parte, „Primul Război Mondial și cinematogra­ful balcanic”, se deschide cu profesoara Dominique Nasta (Université libre din Bruxelles), fost keynote speaker al conferinței, care examinează melodramele europene din perioada primei conflagrații mondiale și impactul lor asupra stilisticii cinematografului bal­canic. Urmează o altă profesoară care a fost keynote speaker la București, Nevena Daković (Universitatea de Arte din Belgrad); aceasta introduce conceptul de „transmedia storytelling” (Henry Jenkins) în investi­garea reprezentărilor artistice ale „Marelui Război”. Cercetătorii români cu contribuții la prima secțiune a volumului sunt Adrian Leonte (despre Datorie și sacri­ficiu, filmul lui Ion Șahighian din 1925), Dinu-Ioan Nicula (adaptările cinematografice românești ale unor opere literare ce abordează Primul Război Mondial), Roxana Cuciumeanu (experiența conflagrației în Prin cenușa imperiului, filmul lui Andrei Blaier din 1976), Mihaela Grancea și Olga Grădinaru (mitologizarea Ecaterinei Teodoroiu în filmele autohtone). Tot aici intră bulgarul Petar Kardjilov, cu o prezentare a acti­vităților cinematografice din Dobrogea românească în timpul prezenței trupelor bulgare (1916-1918).
     Partea a doua, „Al Doilea Război Mondial și cinematograful balcanic”, include texte de trei autoare: Manuela Cernat („România pe Frontul de Est, între 1941-1944”), Dana Duma („Metafore ale războiului în filmele românești de animație”) și Victoria Baltag („Nostradamus al cinematografului: Benjamin Fondane și poetica filmului”). În aceeași secțiune, Rosen Spasov studiază periodicele bulgărești de cinema din timpul celei de-a doua conflagrații mondiale, iar Vesi Vuković analizează reprezentările personajelor feminine drept trădătoare ale nației în filmele iugoslave cu partizani.
     Ultima parte, „Perspective balcanice”, este și cea mai amplă. Aici intră zece studii și eseuri cu teme foarte diverse. Universitarul turc Savaș Arslan urmă­rește receptarea cinematografului balcanic timpuriu în colecția revistei franceze „Ciné-Journal”. Adrian ­Silvan Ionescu investighează uniforma militară ca element-cheie al filmelor de război, iar Marian Țuțui – filmele australiene despre Balcani. Universitarul francez de origine sârbă Boris Petrović abordează tema ofertantă a mitologiei naționale. Alex Forbes analizează un film despre Războiul Civil Spaniol al bulgarului Vulo Radev, iar Betül Balaban – o comedie a grecului Nikos Perakis. Țara-gazdă a conferinței mai este reprezentată de Mircea Valeriu Deaca, Elena Dulgheru, Iulia Voicu și suprasemnatul.

(Film nr. 2/2020)