Online Magazine Edited by The national union of filmmakers

Film Critics Association 2015 Award for Best Film Journalism



Autointerviu despre “Ciprian Porumbescu”


— Ce ne puteţi spune despre Ciprian Porumbescu?
— Treptat, treptat, începe să se reîncarneze pe platourile de la Buftea.
— Şi s-a decis cum va apărea?
— Îşi caută întruchiparea printre contemporani. Se decide însă greu asupra interpretului său. Caută unul pe măsura lui, cu flacăra lui mistuitoare, cu geniul şi puterea lui de dăruire. Şi sunt, printre contemporani, mai mulţi care ard la aceeaşi temperatură cu el. Să vedem care va fi cel ales. Sigur că la data când aceste rânduri vor apărea, interpretul va fi desemnat şi poate chiar va fi început filmările.
— Poate ne puteţi spune ceva despre locurile prin care va evolua?
— Prin aceleaşi meleaguri în care a trăit compozitorul: în nordul Moldovei, la Viena, la Braşov, la Nervi... Încercăm să recompunem atmosfera şi spiritualitatea epocii cu sprijinul substanţial al entuziaştilor din Suceava şi Braşov şi al Conservatorului din Bucureşti, care îi poartă numele.
— Şi, bineînţeles, cu participarea unor cineaşti, la fel de entuziaşti.
— E greu de presupus că filmul s-ar putea face altfel. Este o partitură grea, complexă, pentru fiecare compartiment în parte, care reclamă virtuozitatea soliştilor, deşi în dreptul fiecărui plan s-ar putea scrie «tutti quanti». Nu vă ascund propriile mele emoţii si uneori mă cutremur la gândul că aş putea greşi în redarea, pentru prima oară pe ecran, a lui Eminescu sau a lui Ciprian, pe care Fănuş Neagu, realizatorul dialogurilor, îi numeşte într-o replică destinată personajului Kogălniceanu: «Voievozi de drept în scaunul gândirii omeneşti». Sigur că emoţiile şi poate bucuriile le împart cu un mănunchi de cineaşti de valoare ca Ovidiu Gologan la imagine, Dan lonescu la coloana sonoră, prestigioasa noastră creatoare de costume, Hortensia Georgescu, arh. Radu Călinescu la decoruri, Vodă Mircea la machiaj, Magda Chişe la montaj, precum si experimentatul director de film, Gheorghe Teban. În aceste zile, colectivul de regie din care fac parte Doru Năstase, Nicolae Corjos, Alexandru Maldea, definitivăm distribuţia, ansamblurile corale şi de balet care vor participa la realizarea filmului, pregătim înregistrarea pieselor muzicale care au funcţionalitate directă în dramaturgie, definitivăm locurile acţiunii şi ordinea filmărilor... Aparent — detalii organizatorice — dar ele au un rol hotărâtor în valoarea artistică a filmului.
— Aşadar, după Darclée, în sfârşit, un nou film muzical.
— Nu muzical cu tot dinadinsul. Muzica va fi prezentă numai acolo unde are o justificare dramaturgică, însoţind eroul şi destinul lui. În niciun caz nu va fi operetă sau film cântat. Tragica şi tumultuoasa existenţă a eroului conţine atâta dramatism şi sensuri profund contemporane, încât nu vom face concesii tentaţiilor facile sau şabloanelor genului. Va fi, mai presus de toate, un film adevărat, despre un compozitor a cărui creaţie s-a contopit cu fiinţa noastră naţională, cu tot ce avem noi mai drag.
— Desigur, un film color.
— Un film color, cu sunet stereofonic, transpus pe ecran panoramic şi peliculă de 70 mm.
— Pe când premiera?
— Oricând, începând cu data de 1 decembrie a.c. Sper, în vacanţa de iarnă a elevilor.
 
(Cinema nr. 3, martie 1972)

Tags: ciprian porumbescu film, gheorghe vitanidis, interviu, pe platouri

Comments: