Online Magazine Edited by The national union of filmmakers

Film Critics Association 2015 Award for Best Film Journalism



„Artista, dolarii şi ardelenii” – cronică de film


     Artista, dolarii şi ardelenii de Mircea Veroiu a fost făcut în 1979 ca partea a doua a trilogiei începută în urmă cu doi ani de către Dan Piţa cu filmul Profetul, aurul şi ardelenii şi continuată apoi tot de Dan Piţa cu Pruncul, petrolul şi ardelenii (1980).
     Anii ’70 au reprezentat o perioadă extrem de benefică pentru filmul românesc. Pentru că atunci a apărut o generaţie de tineri cineaşti care aveau să aducă un suflu proaspăt într-o cinematografie destul de închistată şi învechită. Tot atunci, mai precis la începutul decadei, aceşti tineri au beneficiat de o relaxare în plan politico-ideologic ceea ce le-a permis o mai mare libertate tematică şi de limbaj, situaţie ce s-a înrăutăţit pe masură ce deceniul avansa spre autoritarismul sufocant al anilor ‘80. Colegi de facultate şi prieteni, Dan Piţa şi Mircea Veroiu (alături de Mircea Daneliuc şi Alexandru Tatos) sunt nume de marcă ale generatiei ’70.
     Bazându-se pe scenarii scrise de Titus Popovici – cel mai important scenarist român dinainte de 1989, personalitate cu o bună platformă poltico-ideologică – Dan Piţa şi Mircea Veroiu încearcă un gen inexistent până atunci în cinematograful românesc, dar care pătrunsese deja în alte cinematografii est-europene şi pe care critica îl definise drept “eastern”. Proiectul e cu atât mai ambiţios cu cât modelele sunt extrem de prestigioase: “Mi-aş dori să iasă un western care să fie totodată clasic şi modern, ceva de la John Ford la Sam Pekinpah”, declara Dan Piţa. Pe de altă parte trilogia îmbina motive specifice westernului (pistoale, răfuieli, cavalcade, căutători de aur, miracolul petrolului care ţâşneste unde cu gândul nu gândeşti, binele care învinge răul) cu temele impuse ale cinematografului autohton (dorul de ţară şi necesitatea repatrierii, aplanarea conflictelor interetnice, caracterul nociv al credinţelor religioase).
     Acţiunea se petrece la sfârşitul secolului 19, atunci când tot mai mulţi europeni emigrau în America, în căutarea unei vieţi mai bune. Transilvănenii din film sunt cei trei fraţi Brad. Primul ajuns peste ocean este fratele mijlociu, Ion, care devine justiţiar şi pierde legătura cu cei de acasă. Ceilalţi doi pornesc în căutarea lui şi atunci când îl găsesc, toţi trei intenţionează să revină în România, dar pe parcurs trec prin diferite aventuri, inclusiv sentimentale. În Artista, dolarii şi ardelenii, de pildă, sunt ademeniţi de o cântăreaţă de saloon, de care fratele mai mare se îndrăgosteşte, dar ea le vânează doar banii pe care îi agonisiseră.
     Succesul aventurilor celor trei transilvăneni se datorează în mare parte interpreţilor principali – Ilarion Ciobanu, Ovidiu Iuliu Moldovan şi Mircea Diaconu – care, la vremea respectivă, se recomandau deja printr-o bogată filmografie plus, în cazul ultimilor doi, o importanta activitate teatrală. În ceea ce-l priveşte pe regizorul Mircea Veroiu, el conferă filmului o dispoziţie mai mult lirică decât dinamică, fiind preocupat mai puţin de momentele aşa-zis “tari” cu mult zgomot şi praf de puşcă şi mai mult de crearea atmosferei şi de relaţiile dintre personaje, aşa cum a făcut de-a lungul întregii sale cariere.
 
(din Programul Red Western, Rotterdam 2011)

Tags: artista dolarii si ardelenii film, cristina corciovescu, cronica de film, mircea veroiu, red western

Comments: