Duios Anastasia trecea este a doua colaborare a mea cu regizorul Alexandru Tatos. Dacă la primul film
Casa dintre câmpuri am avut prilejul să descopăr un regizor sensibil, cu un remarcabil simţ al detaliului şi al nuanţelor, la cel de al doilea am descoperit că Alexandru Tatos profestonistul este dublat de un suflet neliniştit şi cald. Este dublat de un om a cărui gingăşie sufletească, aproape desuetă în secolul al XX-lea şi pe care Tatos şi-o ascunde cu pudoare, răbufneşte spectaculos atunci când se creează o ambianţă propice.
Cred că această gingăşie, sensibilă ca un seismograf dintre cele mai fine, face din Alexandru Tatos unul din regizorii noştri cei mai interesanţi.
El are un fel al lui de a vedea lucrurile, o extraordinară capacitate ca din evenimente cotidiene, lipsite de importanţă la prima vedere, să creeze momente artistice cu putere de simbol.
Are un fel al lui, cu totul special, de a te face să înţelegi ce vrea de la tine ca actor şi ceea ce este mai important este faptul că te face să înţelegi pe nesimţite şi cu inima, nu numai cu mintea.
Îi prevăd şi îi doresc din tot sufletul lui Sandu o carieră dintre cele mai frumoase şi speciale, ceea ce înseamnă că-i doresc implicit scenariile pe care le merită.
În orice caz pentru mine
Duios Anastasia trecea este una dintre perioadele cele mai „Duioase” din punct de vedere artistic şi care nu doresc în ruptul capului să „Treacă”...
