Desenul animat de lungmetraj nu mai constituie o noutate. Și-a validat din plin statutul. Puterea de înțelegere, interesul sau nerăbdarea micilor spectatori, altădată tot atâtea argumente contra, s-au topit într-un miraculos pro.
E pe cale de formare o cinemateca a genului, cu basmul detașându-se pe locul întâi al preferințelor, urmat de musicalul acompania în sala de cinema de corul vocilor subțirele de filmul de actualitate, receptat cu sporiți curiozitate. Firesc să fie așa. Cărțile, presa, radioul, televiziunea aduc, permanent, cu autorul literei scrise sau pe unde hertziene, universul celor mici, o bogăție de informație absorbită cu maximă iuțeală de buretele uriaș al lui: de ce? cum? în ce fel?
Temerarii de la scara doi fac parte din marea a cireșarilor, cutezători și harnici inimoși și dornici de aventuri pe măsura imaginației lor înflăcărate. Un concurs de orientare turistică poate fi, și chiar devine, o pasionantă experiență, încărcată de mister și suspans. Cu
happy end, respectând toate bunele canoane. Și ca în viață, așa și în film pentru că nu existe pădure fără uscaturi, în povestea scrisă de luliu Rațiu,
Zaharia Buzaș și Marian Mihail va apare un „vreasc”, o crenguță țepoasă care, bine udată cu stropi de colegialitate, înțelegere și pilduitoare pățanii, va face să îmbobocească frumoșii muguri ai cinstei și demnității pionierești.
A sosit vacanta cea mare, aducând bucurie școlarilor harnici și lacrimi înciudate codașului Fane, purtător al unei bobițe negre, o tristă corigență ta geografie. Trei prieteni, colegi de școală, bloc și teren de joacă își unesc puterile, dorind să-I vindece pe năbădăiosul Fane de „atitudini neprietenești”, lene și nepăsare. Deci, „pozitivii” și „negativii” se confruntă permanent. La duel participă și câțiva „actori” din lumea celor care nu cuvânta: un papagal isteț, pisoiul Miorlache și roboțelul Rică, o adevărată minune a tehnicii moderne.
În decorurile create de Ana Maria Buzea și Anca Florea, fredonând cântecele compuse de Dumitru Capoianu, școlarii gustă din plin seninele zile de vacanță înțelepți și candizi, împletind visul cu realitatea, ei propun o poveste a bunelor intenții. Încântați, spectatorii hohotesc cu gura până la urechi, văzându-I pe ghinionistul motan cu blăniță bălțată după o baie în soluție de revelator și apreciază piruetele papagalului viteaz, care se simte pe meleagurile noastre ca la el acasă.
Franchețea, spontaneitatea eroilor hazoși și isteți exercita o reală atracție asupra lor cu pantaloni scurți și fundițe-n codițe, care, obișnuiți cu stilul Walt Disney, privesc cu plăcere personajele învăluite de un umor tandru, subliniind cu aplauze momentele reușite.
Utilizând cu îndemânare travlingul, operatoarea Olga Pârâianu imprimă miilor de „cartoons” (dicționarul de specialitate notează ca sunt necesare aproximativ 26000 de desene pentru realizarea unui film de douăzeci de minute) mișcări firești, dinamizând narațiunea.
Luând ca punct de plecare un scenariu alert, atenți la expresivitatea formelor în mișcare, cei patru regizori, Marin Mihail, Ana Maria Buzea,
Artin Badea și regretatul Zaharia Buzea (o echipă bine rodată în glume, gaguri, efecte comice, încă de la celebrul serial
Bălănel și Miaunel) și-au asumat și toate riscurile cu gândul la reușita filmului care place copiilor și îi amuză pe adulți. Adulți care apreciază tensiunea ideii și a plasticii și, dintr-un lăudabil spirit pedagogic, nu ezită să-i însoțească pe foarte tinerii cinefili la cinematograf.
