REVISTĂ ONLINE EDITATĂ DE UNIUNEA CINEAȘTILOR DIN ROMÂNIA

Premiul pentru publicistica 2015 al Asociatiei Criticilor de Film



Tandreţea lăcustelor


     Studioul  TVR-Cinema, producătorul filmului Tandreţea lăcustelor, a realizat până în prezent filme de ficţiune selecţionate şi premiate la numeroase manifestări cinemato­grafice şi de televiziune internaţio­nale, din ţară şi străinătate. Printre distincţiile acordate se numără Marele Premiu la Prix Genéve - Europe, Prix Europa (Berlin), Prix Italia, premii ale Uniunii Cineaş­tilor din România sau ale APTR. Capacitatea studioului de a pro­duce filme de valoare a fost con­firmată şi de recenta operă cine­matografică Tandreţea lăcus­telor, realizată de regizorul Dan Necşulea după un scenariu semnat de Eugene Pretorian.
     În intenţie, substanţa epică a fil­mului propune o variantă autoh­tonă a Naşului lui F. F. Coppola, o panoramă a tranziţiei româneşti, în care foşti şi actuali "nomenclatu­rişti" îşi dau mâna pentru a aca­para tot ce se poate din fragila economie de piaţă. Frecvente "flash­back-uri" punctează anii de for­maţie ai personajelor, antrenate în represaliile cele mai sălbatice din primii ani de "democraţie popu­lară". Luptele între generaţii, edi­ficarea crimei organizate la rangul de sistem, conotaţiile politice ale motivaţiilor sugerate cu convin­gere, chiar dacă spre final asistăm la explicitări cam rocamboleşti, conferă forţă unui discurs fluent servit de o echipă de mari inter­preţi de film, care au avut în faţă partituri complexe şi solicitante.
     Lipsa de orizont se întrevede şi în abia schiţata poveste de dra­goste, care nu justifică sau nu mo­tivează crimele şi violul căruia îi cad victimă cei doi tineri interpre­taţi de Lamia Beligan şi Marius Bodochi. Film simbolic pentru anumite aspecte ale vieţii politice, Tandreţea lăcustelor îşi propu­ne a fi şi un film-avertisment pen­tru indiferenţa şi lipsa de reacţie a societăţii civile faţă de drumul cam împotmolit al "democraţiei de tranziţie".
     Pe alocuri violent, cu secvenţe dure, Tandreţea lăcus­telor propune personaje greu de uitat, în rândul cărora face o figură aparte Victor Rebengiuc, bossul din umbră ale cărui relaţii oculte îi vor aduce, în final, eliminarea de pe scena construită cu atâta grijă.
     Mircea Albulescu, Dorina Lazăr şi Camelia Maxim propun accente nuanţate ipocriziilor de tot felul ce traversează "cuibul viperelor" por­tretizate fără fard. Mitică Popescu, Costel Constantin, Şerban Ionescu, Emilia Dobrin, Traian Stănescu, Valentin Teodosiu completează o distribuţie de zile mari, cu contribu­ţii exacte pentru anvergura psiholo­gică a personajelor, multe privite în cheie explicit simbolică (cum ar fi cazul acelui şef de partid, ascuns mereu privirilor spectatorului).
     Realizat cu un buget ce ar face să pălească de invidie orice produ­cător - 3,5 miliarde de lei, într-un timp relativ scurt, filmul semnat de Dan Necşulea pare a fi ultima operă realizată de Studioul TVR ­Cinema; o nouă organizare a secţiilor Televiziunii Române impli­când o unire a forţelor teatrului şi filmului. Rămâne incontestabil faptul că succesele acestui studiou de filme al Televiziunii Române ar fi fost o garanţie şi pentru viitoare opere necesare micului ecran.
     Tandreţea lăcustelor demons­trează necesitatea conservării TVR­ Cinema în formula care i-a adus nu o dată binemeritate succese pe plan naţional sau internaţional. Poate noua conducere a Televiziunii să se gândească de două ori şi să hotărască bine care este viitorul unui sector, greu de impus într-o uniune hibridă cu o altă artă, care are şi ei solicitările ei specifice. Filmul lui Dan Necşulea va fi proiectat la România 1, astăzi, de la ora 22.20.


 
 
(România liberă, 14 martie 2003)


Galerie Foto

Cuvinte cheie: calin stanculescu, dan necsulea, tandretea lacustelor

Opinii: